În ședința de Guvern din data de 16 noiembrie 2022 a fost aprobat memorandumul cu tema: Aprobarea semnării Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier. Subiectul era, bineînțeles, canalul Bâstroe. La acel moment acordul nu a fost dat publicității. În mod stupefiant, în ultima ședință de Guvern, de miercuri, același Memorandum, redactat identic cu cel din 16 noiembrie, apare în sumarul proiectelor de pe masa Executivului. La fel și acesta, fără includerea acordului în sine, un document extrem de important pentru toți cetățenii României. În mod și mai ciudat, Memorandumul a dispărut, la scurtă vreme de la publicare, de pe lista proiectelor de acte normative dezbătute în ședința de Guvern din 1 martie 2023. Faptul că Memorandumul a fost reintrodus pe masa Guvernului relevă clar că Acordul încă nu a fost încheiat, deși acesta ar fi trebuit să fie semnat încă de anul trecut de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, dat fiind că Ministerul de Externe și-a declinat competența, împuternicind conducerea Ministerului Mediului cu dreptul de semnătură. În consecință, acordul secretizat de Guvern nu a intrat în vigoare pentru că nici românii și nici ucrainenii nu și-au pus parafa.

Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo) a fost ratificată atât de România, cât și de Ucraina. În practica României, aplicarea prevederilor Convenției, dar și a deciziilor și recomandărilor adoptate de Conferința Părților la acest tratat internațional, a fost intens analizată în special în cadrul demersurilor pentru asigurarea respectării Convenției în ceea ce privește construirea, de către Ucraina, a unui canal de navigație pe brațele Bîstroe și Chilia ale Dunării, susține Guvernul. Cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Părților la Convenția de la Espoo din 2008, la propunerea Comitetului de Implementare, Ucraina a fost invitată să inițieze negocieri cu toate statele vecine, în special cu România, pentru a încheia acorduri bilaterale. ”Autoritățile ucrainene au răspuns invitației printr-un demers pur formal, în încercarea de a soluționa cât mai repede investigația Comitetului cu privire la proiectul Bâstroe. România s-a opus acestui demers, arătând că nu dorește încheierea unui acord atât timp cât Ucraina încearcă, în continuare, să realizeze proiectul canalului de navigație din Delta Dunării”, se arată în Memorandum. Nici reuniunile următoare, din 2011 și din 2014 nu au avut vreo finalitate. Pentru a arăta disponibilitatea României de a încheia totuși un acord, în luna septembrie 2016 a fost transmis autorităților ucrainene un proiect de acord, la care Ucraina nu a avut nicio reacție, situația fiind consemnată la reuniunea ESPO din 2019.

Cu ocazia ultimei reuniuni a Părților la Convenția de la Espoo, din luna decembrie 2020, Ucraina s-a angajat să renunțe la realizarea proiectului canalului navigabil de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră și să aplice întocmai prevederile Convenției în eventualitatea realizării unui nou proiect asemănător, solicitându-se urgentarea încheierii unui acord. După mai multe ateliere de lucru, în septembrie 2022, a avut loc o reuniune la nivel de lucru în vederea finalizării proiectului de acord, la care partea ucraineană și-a exprimat acordul cu privire la ultima propunere de text avansată de partea română, iar autoritățile române au acceptat modificările formale propuse de partea ucraineană. ”La propunerea părții ucrainene, s-a acceptat înființarea unei Comisii comune de evaluare a impactului, care să sprijine autoritățile române și ucrainene. Semnarea și intrarea în vigoare a Acordului va reprezenta un model de cooperare ce va putea fi propus și celorlalte state vecine”, se mai precizează în Memorandum.