Donald Trump a aruncat pe masa negocierilor o ”ofertă finală” de pace pentru Ucraina care sună a ultimatum deghizat în filantropie. Ucrainei i se cere să accepte ocupația rusă a Crimeei și a teritoriilor din est, să renunțe la visul NATO și să zâmbească frumos în timp ce Rusia primește o listă întreagă de cadouri – ca pentru învingători.

La schimb, Zelensky și aliații europeni, în calitate de marionete ale globaliștilor, au obținut doar promisiuni vagi și o palmă diplomatică. Fostul comediant transformat în erou al rezistenței, umăr la umăr cu oficialii europeni – maeștri ai retoricii despre ”ordinea internațională bazată pe reguli”, joacă doar roluri de figuranți într-o piesă bulevardieră regizată de Putin și Trump.

Zelensky a crezut că poate negocia cu Trump ca și cum ar fi pe platoul unui talk-show. ”Oferta finală” a Casei Albe, dezvăluită de Axios și confirmată de Reuters, cere Ucrainei să cedeze Crimeea ”de jure” și să accepte ”de facto” controlul Rusiei asupra regiunilor Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie. În compensație, Kievul primește firimituri: o promisiune de integrare în UE (cândva, dacă stelele se aliniază), cooperare economică cu SUA și o garanție de securitate atât de vagă, încât pare scrisă pe un șervețel murdar de la cantina Kremlinului.

Eroul Zelensky, care a jurat că nu va ceda niciun metru pătrat, se trezește acum presat să accepte o înfrângere ambalată în hârtie sclipitoare, frumos colorată. Omul care a inspirat lumea ușor influențabilă cu discursuri ipocrite despre ”libertate și autodeterminare” a ajuns să cerșească timp de gândire la Londra, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio a anulat întâlnirile cu delegația europeană, respectiv ucraineană. Și a amenințat că SUA va părăsi masa negocierilor.

Cu siguranță Zelensky a calculat prost. L-a confundat pe Trump cu escrocul Biden, îmbogățit (printre altele) în urma relației cu politicienii corupți de la Kiev. Președintele ucrainean a crezut că poate juca tare. A refuzat orice compromis și a sperat că Europa va umple golul lăsat de retragerea sprijinului militar american.

Numai că Europa, cu marionetele sale globaliste care par să fi învățat diplomația din manuale de bune maniere, este la fel de neajutorată. Ministrul francez Jean-Noël Barrot, spre exemplu, pretinde că există ”aspecte nenegociabile” în orice acord de pace, uitând că Trump i-a tras deja covorul de sub picioare. La rândul ei, Ursula von der Leyen încă spera, în urmă cu câteva săptămâni, la ”pacea justă” dorită de ucraineni. O pace care acum sună ca o capitulare. Iar Europa va trebui să se consoleze cu discursurile false ale Ursulei despre solidaritate.

Rusia va obține inclusiv ridicarea sancțiunilor economice, în vreme ce Ucraina primește dreptul de a traversa nestingherită râul Nipru. Plus returnarea unei mici părți din Harkov. Europenii, care au investit zeci de miliarde în sprijinul Ucrainei, au rămas spectatori în tribune, incapabili să contracareze planul american. Baerbock și Braže insistă, totuși, că ”fără Ucraina și Europa nu se poate”. Doar că vocile lor prefăcute sună ca un ecou într-o sală goală.

Zelensky, prins între ciocan și nicovală, încearcă să salveze aparențele, însă refuzul său de a accepta ”propunerea părtinitoare” a lui Trump miroase a disperare. Ucraina riscă să piardă totul fără sprijinul SUA. Cât despre europeni, aceștia par mai preocupați să-și păstreze imaginea de campioni ai dreptății decât să propună o alternativă viabilă. Planul lui Trump, cu toată brutalitatea sa, scoate la iveală o lecție amară: pe măsură ce Zelensky și Europa încă se încurajau reciproc și visau că o să-l pună pe Putin cu botul pe labe, partida s-a tranșat în culisele negocierilor ruso-americane.

A sosit momentul ca Zelensky să-și facă bagajele și să-și ia concediu fără plată, pe termen nelimitat.


OPOZIȚIA