ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Presa progresistă (de la Gigi24 la Europa FM, de la G4Media la ”analiștii” formați sub umbrela lui Soros) i-a ridicat lui Ilie Bolojan o statuie încă dinainte să cadă guvernul prin moțiune de cenzură: ”Eroul care luptă cu hidra PSD”, ”tehnocratul curajos”, ”singurul care a avut curaj să taie din carne vie”.

Unii politicieni mai înfierbântați îl vor din nou premier chiar și după demitere, ca pe un Mesia care ”salvează România de la faliment”. Realitatea este însă mult mai crudă și mai dureroasă pentru milioane de români. Nivelul de trai s-a prăbușit dramatic în ultimul an, inflația a rămas cea mai mare din UE, iar măsurile de austeritate s-au oprit la pensionari, studenți, mame, persoane cu handicap și IMM-uri cu acționariat românesc.

Ni s-a spus în permanență că măsurile au fost ”strict necesare” și că alternativa ar fi constat în falimentul țării și preluarea guvernării de către FMI. În realitate, cu banii luați cu japca de la persoane dezavantajate, guvernul Bolojan a onorat obligațiile rezultate din apartenența noastră la UE și NATO. Mai precis, bugetul Apărării a crescut, ajutorul pentru Ucraina a continuat, iar contractele de armament cu firmele din SUA și din UE au curs nestingherite.

Austeritatea lui Bolojan nu a fost despre salvarea țării. A fost despre continuarea cursei nebunești a înarmării și despre susținerea regimului Zelensky ”atât timp cât va fi necesar”.

Să amintim aici că cei zece ani petrecuți de Bolojan în mediul privat (1994-2004, la SC Campus SRL din metropola Aleșd) au fost aproape o catastrofă. Afacerea mică de comerț cu amănuntul a acumulat datorii uriașe la bugetul de stat, profituri modeste și o supraviețuire chinuită. Actualul șef al PNL nu a construit un imperiu, ci a administrat o firmă locală cu rezultate mediocre.

Au urmat cei 30 de ani de funcții publice (consilier, prefect, secretar general al Guvernului, primar al Oradei, președinte de Consiliu Județean) care l-au adus la vârful puterii fără să fi înțeles vreodată ce înseamnă să faci afaceri cu adevărat, să plătești salarii din profit, să supraviețuiești pe o piață sufocată de multinaționale și ”investitori strategici”. Experiența dezastruoasă în mediul privat s-a văzut limpede în măsurile de austeritate care au îngropat mii de IMM-uri: taxe majorate peste noapte, birocrație sufocantă și zero dialog cu patronatele.

PNL și USR, în orbirea lor pro-europeană, au aplaudat în picioare așa-zisele ”reforme” aruncate de Bolojan pe umerii simplului cetățean, însă au uitat că economia nu este doar despre cum să mai faci un pasaj în Oradea cu bani de la Bruxelles.

Principalele zece critici publice la adresa lui Bolojan nu sunt invenții ale extremiștilor din opoziție, ci realități documentate care au dus la prăbușirea guvernului prin moțiunea de cenzură:

1. Majorări masive de TVA, impozite pe proprietăți, dividende și cripto – un adevărată jaf fiscal asupra populației.

2. Taxarea CASS pe indemnizațiile de creștere a copilului – cu impact brutal asupra mamelor tinere.

3. Recesiune tehnică, multiple falimente și o creștere importantă a șomajului – mii de afaceri închise.

4. Tăieri din educație, sănătate și concedii medicale – prima zi de boală neplătită.

5. Lipsa totală de consultări cu sindicatele și patronatele.

6. Eșecul de a reduce cu adevărat aparatul bugetar și pensiile speciale.

7. Declarații alarmiste care au speriat investitorii și au afectat încrederea.

8. ”USR-izarea” PNL – cedare totală în fața agendei progresiste.

9. Presiune insuportabilă asupra pensionarilor și a celor cu venituri mici prin taxe locale și inflație.

La cele de mai sus se adaugă reproșul cel mai dur: în timp ce tăia din buzunarele românilor, Bolojan a majorat cheltuielile cu apărarea spre 3.5 la sută din PIB, a alocat zeci de milioane de euro pentru Ucraina (via NATO) și a semnat în viteză maximă contracte de armament cu firmele băgate pe gât de Pentagon. Împrumutul SAFE de la UE e bomboana de pe colivă – banii împrumutați pentru înarmare se duc, în majoritate, spre firmele din Germania și Franța.

”Salvăm România de la faliment”, au strigat PNL și USR. Minciună. Au salvat cursa înarmării și au finanțat indirect regimul Zelensky, în vreme ce bătrânii plăteau taxe mai mari pe casă, iar mamele și persoanele cu handicap pierdeau din indemnizații.

Bolojan nu a fost un reformator curajos. A fost un executant fidel al agendei externe (pe linia Washington-Bruxelles-NATO) care a sacrificat bunăstarea internă pe altarul geopoliticii. Presa progresistă îi face statuie pentru că liderul PNL a dus până la capăt ceea ce ei visează de ani buni: o Românie slabă economic, dependentă de hachițele ambasadorilor, dar perfect aliniată la valorile euro-atlantice.

Românii nu au nevoie de statui pentru autorul recesiunii și al celei mai mari inflații din Europa. Ei au nevoie de un premier care să înțeleagă că afacerile nu se conduc ca o primărie de provincie, iar austeritatea adevărată începe de la miliardele aruncate pe tancuri, drone și avioane, nu de la buzunarul cetățeanului rupt în fund.

Ilie Bolojan a demonstrat, în doar câteva luni, că lipsa de performanță în mediul privat și cei 30 de ani petrecuți în instituțiile bugetare au fost suficiente pentru a produce inflație record, recesiune și disperare socială.

Statuia presei progresiste va rămâne doar un monument al ipocriziei. Realitatea, pentru milioane de români, este mult mai amară.