ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Donald Trump s-a referit, în sfârșit, la România, dar nu pentru a-l felicita pe Nicușor Dan. Președintele SUA l-a nominalizat pe noul ambasador la București, Darryl Nirenberg, ”un susținător neobosit al agendei America First”.

Deziluzie, desigur, printre globaliștii care sperau ca Washingtonul să închidă ochii la potlogăriile puciștilor. 

”Darryl Nirenberg ne va ajuta să consolidăm legăturile noastre cu România, să susținem parteneriatul nostru militar, să promovăm și să apărăm interesele economice și de securitate ale Americii în străinătate”, se arată în comunicatul lui Trump. Este firesc. Statele Unite își apără propriile interese, nu pe cele ale globaliștilor de la Davos. Așa cum firesc ar fi ca Nicușor Dan să pună pe primul loc România, nu Uniunea Europeană sau Franța. Imediat după numărarea voturilor, noul președinte a fluturat la balcon steagul UE, în loc de cel al României. Asta vorbește de la sine. Imaginea face cât o mie de cuvinte. 

Chiar dacă Nicușor își umflă pieptul ca un cocoș galic cu cele peste 6 milioane de voturi, lovitura de stat din 6 decembrie, abuzurile Justiției în dosarele Georgescu și Peșchir, cenzura de pe rețelele sociale (cu excepția notabilă a canalului Telegram) și în mod special ingerințele incalificabile ale Franței în alegerile din România fac ca legitimitatea mandatului de președinte a lui Macroșor să fie pusă la îndoială. Și asta fără să mai vorbim despre ”incredibila” răsturnare de situație din turul doi, ”statistic improbabilă, dacă nu chiar imposibilă” (potrivit lui David Sacks, specialist în AI și criptomonede, consilier la Casa Albă). 

Pentru că fanii lui Nicușor reclamă ”lipsa probelor” în cazul ingerințelor franceze evidente (uitând că ei înșiși sunt incapabili să indice probe legate de amestecul rusesc), iată Top 5 declarații ale președintelui Macron despre noua sa colonie din estul Europei: 

Susținerea pentru Elena Lasconi în competiția cu Georgescu (6 decembrie 2024): ”Sunt încântat să vă ofer sprijinul meu în această campanie. Cred că miza este viitorul României, dar alegerile sunt importante și pentru Europa. Țara dumneavoastră este foarte importantă. Sunteți pe flancul estic al NATO, un membru vital al Europei, și în ultimii șapte ani am simțit importanța României.” 

Despre anularea alegerilor din 2024 din cauza presupusei interferențe rusești (21 februarie 2025): ”Ceea ce mă șochează nu este anularea alegerilor prezidențiale de către CCR, ci faptul că Rusia a influențat masiv corectitudinea alegerilor din România.”

Avertisment privind posibile ingerințe în turul al doilea al alegerilor (16 mai 2025): ”Vedem în alegerile noastre, și România le experimentează chiar acum, amenințări care subminează integritatea democrațiilor occidentale.” 

Consecințele unei victorii a lui Simion (16 mai 2025): ”Dacă un candidat pro-rus și anti-european ar fi ales, consecințele pentru Moldova ar fi extrem de dăunătoare.” 

Felicitări pentru Nicușor Dan: (18 mai 2025): ”În ciuda numeroaselor tentative de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană.”

Să nu uităm, în completare, celebra vizită a ambasadorului Franței, Nicolas Warnery, la sediul Curții Constituționale, pe 4 martie 2025. Discuțiile ambasadorului cu Marian Enache au avut loc cu o zi înainte ca CCR să respingă contestația lui Călin Georgescu la decizia BEC de a fi eliminat din cursa electorală. În timpul vizitei, Warnery și-a exprimat solidaritatea cu decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024, pe fondul acuzațiilor (încă nedovedite) de atac hibrid rusesc asupra procesului electoral.

Cele de mai sus sunt intervenții franceze clare, indubitabile și inadmisibile asupra politicilor interne ale statului român. În paralel, Donald Trump a evitat să își exprime opțiunea pentru oricare dintre candidați. 

Bomboana de pe coliva democrației ”originale” de la București a pus-o Pavel Durov, fondatorul rețelei Telegram. El a confirmat, într-o postare pe X, intervențiile brutale ale guvernului de la Paris în procesul electoral din România: ”În această primăvară, la Hôtel de Crillon, Nicolas Lerner, șeful serviciilor secrete franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înaintea alegerilor. Am refuzat. Nu am blocat protestatarii din Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să facem asta în Europa.”

Declarația omului de faceri de origine rusă, deși nu se sprijină pe eventuale înregistrări audio, este foarte credibilă în contextul implicării dovedite a președintelui Macron în afacerile interne ale României. 

Amintim că Durov a fost arestat în Franța, în august 2024, după ce instanța l-a acuzat că nu a luat măsuri împotriva distribuirii de conținut infracțional pe serviciul de mesagerie. Avocații lui Durov spun că dosarul ar fi unul fabricat, întrucât autoritățile de la Paris ar fi încercat, fără succes, să preia cheile de criptare ale rețelei Telegram.  

Important de menționat că relația lui Durov cu Kremlinul nu este deloc amiabilă. El a părăsit Rusia în 2014 după ce a refuzat să predea datele utilizatorilor VKontakte către autoritățile de la Moscova. Ulterior a fondat Telegram ca o platformă axată pe confidențialitate.

Dmitry Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual adjunct al Consiliului de Securitate, a declarat că Durov a greșit când a plecat din țară definitiv, crezând că astfel va evita să coopereze cu autoritățile din alte state. Medvedev a afirmat că Durov a dorit să fie un ”om al lumii” fără o patrie, dar a calculat greșit, întrucât în ochii ”inamicilor comuni el va rămâne perceput drept rus – deci imprevizibil și periculos, de alt sânge”, indiferent de cetățeniile sale multiple (Rusia, Franța, Emiratele Arabe Unite, St. Kitts și Nevis).

Chiar dacă Durov și-a manifestat intenția de a veni în România pentru a depune mărturie în legătură cu solicitarea serviciilor secrete franceze de a-i cenzura pe patrioți, este puțin probabil că Justiția de la Paris îi va permite să vină la București. Tocmai ce i-au interzis o deplasare în Statele Unite. 

Contestarea rezultatului alegerilor la CCR este un demers cât se poate de democratic. Doar că șansele ca Marian Enache & Comp să admită cererea AUR sunt la fel de mari ca posibilitatea revenirii lui Ciolacu în fruntea guvernului.