Stilul de ”negociere” al lui Trump în legătură cu războiul din Ucraina este cel puțin inedit. Și îi face pe mulți analiști să admită că habar n-au ce-i în capul președintelui. A presupune, însă, că șeful de la Casa Albă acționează haotic (așa cum reiese din postările sale pe Truth Social), ar fi cel puțin hazardat. În realitate, Trump urmează o strategie clară, trasată de oamenii din culise.

Faptele, și nu vorbele, arată linia directoare a politicii SUA față de războiul din Europa. Statele Unite nu doar că nu și-au retras sprijinul pentru Ucraina, ci l-au întețit. Din ce în ce mai multe rafinării din Rusia sunt bombardate, iar trimiterea de rachete cu rază lungă Tomahawk a rămas pe masa de negocieri. Majoritatea armelor și muniția aferentă provin din SUA și sunt decontate de europeni. În plus, rețeaua de sateliți Starlink a lui Elon Musk, conectată la terminalele Pentagonului, a rămas un pilon crucial în contextul războiului (Europa va lansa astfel de sateliți cel mai devreme în 2028).

”Ne retragem de pe continent dacă nu plătiți 5% pentru Apărare” a fost o pârghie suficient de puternică pentru ca belicoșii din UE să cedeze. Mass-media a implorat: ”Trump, te rugăm, nu ne părăsi!” Așadar, pentru Trump, stoparea războiului din Ucraina nu a fost o chestiune de principiu, de moralitate și de instaurarea păcii (vă amintiți, ”E războiul lui Biden, nu al meu!”), ci pur și simplu o afacere veroasă, cinică, desfășurată pe un munte de cadavre.

Președintele SUA nu s-a gândit nicio clipă să-și retragă trupele din Europa, ci doar să obțină cât mai mulți bani de la ”parteneri”. Amenințările recente la adresa Spaniei sunt de tot râsul și arată, foarte clar, ce anume urmărește Casa Albă în relația cu aliații NATO.

Chestiunea cu Trump care și-a dorit cu ardoare Nobelul pentru pace (fix ce-i lipsea chelului, vorba aia!), plus discuțiile cu Putin, în Alaska, fac parte dintr-o strategie străvezie a Casei Albe de a ”aburi” opinia publică.

Ce fel de ”om al păcii” ar putea fi Trump, din moment ce a escaladat puternic războiul din Ucraina? El nu a luat în calcul nicio secundă să plece din Europa și să-l lase baltă pe Zelensky, ci doar să-i șantajeze pe europeni ca să plătească armamentul de sute de miliarde de dolari (vezi, în context, și motivul supărării lui Trump pe China: fiecare avion F-35 ”înghite” câteva sute de kilograme de minerale rare).

Valabil și în cazul gesturilor de prietenie față de Putin, la summit-ul din Alaska. ”Schimbul de teritorii” amintit de Trump după discuțiile cu liderul de la Kremlin i-a îngrozit pe europeni, dar s-a dovedit a fi doar un mare bluf. Putin nu era dispus să ofere teritorii (și nici nu ar fi avut ce să ofere!).

”Răzgândirea” lui Trump cu privire la soarta Ucrainei nu a existat, în realitate. Nici vorbă de așa ceva! Miliardarul Trump nu s-a gândit nicio clipă să abandoneze războiul, pentru simplul motiv că reprezintă cea mai bună vacă de muls cât timp nu escaladează într-un conflict nuclear.

De cealaltă parte, Medvedev își permite să o spună direct: Trump nu este un lider de încredere pentru Rusia, în ciuda declarațiilor amicale asumate de Putin. Președintele SUA nu poate aduce pacea în Ucraina pentru simplul fapt că are un interes divergent, câtă vreme fabricile americane de armament duduie, iar europenii sunt prea ”speriați de bombe” ca să nu plătească facturile la timp.

Așadar, ”Trump – omul păcii” a fost o strategie bine conturată pentru a-i duce cu preșul pe simplii cetățeni (în special pe suveraniști), pe politicienii din Europa și, eventual, pe pacifiștii din Rusia. Nu în ultimul rând, Trump a țintit propriul electorat MAGA, căruia i-a promis cu mâna pe inimă că nu va continua politica lui Joe Biden în Ucraina. Din nefericire, a ajuns acum să-l depășească pe Biden în materie de cinism și tranzacții oneroase.

Războiul rămâne o mare afacere. Probabil cea mai veche, cu siguranță cea mai profitabilă și, fără îndoială, cea mai crudă.

Trump nu este nici omul războiului în sens tradițional, nici omul păcii în sens moral. El joacă ambele roluri pentru a menține controlul asupra strategiei de a maximiza profitul. Faptul lăudabil că luptă împotriva ideologiei ”woke” s-ar putea să rămână un aspect nesemnificativ la finele mandatului său, dacă războiul din Ucraina se va termina prost (așa cum pare în acest moment).

Parteneriat Opozitia.net