1. Atacurile asupra siturilor nucleare iraniene ridică întrebări legitime despre riscul unei catastrofe radioactive. Potrivit informațiilor din mass-media, uzina de la Natanz a fost lovită, dar imaginile din satelit nu indică pagube semnificative asupra infrastructurii nucleare. Daunele par să fie mai degrabă la suprafață, iar siturile de la Fordo și Isfahan nu prezintă distrugeri vizibile. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că nivelul radiațiilor la Natanz a rămas neschimbat după atacuri, ceea ce sugerează că nu au fost eliberate cantități semnificative de material radioactiv. Alte informații contradictorii de pe rețelele sociale menționează posibile scurgeri radioactive la Natanz.

2. Atacurile israeliene au vizat instalații de îmbogățire a uraniului (cum ar fi Natanz, Fordo și Isfahan), fabrici de rachete balistice și comandanți militari. Infrastructura nucleară iraniană este în mare parte subterană, ceea ce face dificilă distrugerea completă a instalațiilor critice. Uzina de la Natanz conține mii de centrifuge, iar o întrerupere a energiei electrice ar preveni oprirea necontrolată a centrifugelor, în ideea reducerii riscului de avarii majore.

3. Loviturile israeliene au ucis lideri militari și cel puțin șase oameni de știință din domeniul nuclear, potrivit presei de la Teheran. Până acum au murit 78 de iranieni și doi israelieni din rândul civililor. Nu există dovezi clare că atacurile au vizat direct zone cu stocuri mari de material radioactiv. Nici infrastructura petrolieră nu a avut de suferit, deocamdată. 

4. Pentru ca atacurile să ducă la o catastrofă prin emisii de nori radioactivi, ar fi necesare condiții specifice. Iranul deține stocuri de uraniu îmbogățit la niveluri ridicate (între 60% și aproape de 90%). Dacă o explozie ar distruge containerele în care este stocat uraniul îmbogățit, ar putea rezulta dispersia de particule radioactive. Totuși, uraniul îmbogățit este solid și greu de dispersat în atmosferă fără o explozie puternică sau un incendiu masiv. Infrastructura subterană de la Natanz și Fordo reduce probabilitatea ca astfel de stocuri să fie expuse direct.

5. Iranul are o centrală nucleară la Bushehr. Un atac asupra unui reactor ar putea elibera materiale radioactive (iod-131 sau cesiu-137), similar cu ce s-a întâmplat la Cernobîl. Totuși, Bushehr este departe de siturile vizate, iar atacurile s-au concentrat pe instalații de îmbogățire, nu pe reactoare.

6. Dacă centrifugele de la Natanz sau Fordo ar fi distruse în mod necontrolat, ar putea elibera hexafluorură de uraniu (UF6), un gaz radioactiv utilizat în procesul de îmbogățire. Expertul David Albright notează că Iranul ar fi oprit centrifugele în mod controlat pentru a evita astfel de scenarii, iar sistemele de rezervă ar limita daunele.

7. Premierul Qatarului a avertizat că un atac asupra instalațiilor nucleare iraniene ar putea contamina Golful Persic, afectând aprovizionarea cu apă a țărilor din regiune. Scenariul ar necesita o eliberare masivă de material radioactiv, ceea ce nu pare să fi avut loc. AIEA nu a raportat schimbări în nivelurile de radiații.

8. O catastrofă cu nori radioactivi ar necesita distrugerea masivă a infrastructurii subterane. Lucru destul de dificil datorită construcției fortificate a siturilor Fordo și Natanz. Dacă centrala de la Bushehr ar fi vizată, riscul ar crește semnificativ.

9. Președintele american s-a arătat optimism. Șeful de la Casa Albă a sugerat că atacurile ar putea să fi anulat programul nuclear al Iranului. Totuși, el a recunoscut că nu este clar dacă Iranul mai are un program nuclear activ. David Albright și alți analiști subliniază că daunele asupra infrastructurii nucleare sunt limitate, iar programul nuclear iranian nu a fost oprit. Siturile de la Fordo și Isfahan par intacte, iar capacitatea Iranului de a continua îmbogățirea uraniului rămâne neclară, dar probabilă.

10. O escaladare a conflictului, cu atacuri asupra reactoarelor active sau distrugerea masivă a stocurilor de uraniu, ar crește riscul de emisii radioactive. Iranul a promis represalii, iar o reacție militară care să vizeze instalații nucleare israeliene ar complica puternic situația.

11. Un reporter Fox News prezent la Tel Aviv a relatat pe X că Kiryah, sediul Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliane (IDF), ar fi fost distrus. Nu există confirmări din alte surse. 

12. Președintele Putin a condamnat atacurile israeliene asupra Iranului: ”O încălcare a Cartei ONU și a dreptului internațional”. A propus medierea Rusiei pentru dezescaladare și soluționarea pașnică a conflictului, cu accent pe negocieri diplomatice. Rusia susține Iranul, dar nu indică sprijin militar direct.

13. China și-a exprimat îngrijorarea profundă față de atacurile Israelului, opunându-se încălcării suveranității Iranului. A cerut tuturor părților să evite escaladarea și a oferit un rol constructiv în dezescalare, fără a promite sprijin militar.

14. Iranul spune că își va intensifica atacurile asupra Israelului și va viza bazele militare regionale ale oricărei țări care încearcă să intervină în conflict de partea Tel Aviv-ului.

15. Greu de spus în ce măsură opoziția de la Teheran va fi capabilă să acceadă la putere printr-o lovitură de stat, așa cum se vehiculează în presa americană.