ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Preludiul numit Operațiune Specială s-a încheiat. Războiul din Ucraina se întinde mult dincolo de liniile frontului. Au început Loviturile din Umbră.

Discursul „nuclear” al lui Putin de miercuri dimineață și reacțiile pe care le-a produs în întreaga lume (inclusiv Biden la ONU) au creat o perdea de fum care a estompat toate celelalte știri.

Ciudat! Cel puțin una dintre ele ar fi meritat mai multă atenție.

Este vorba despre un incendiu la o rafinărie din Ohio aparținând companiei British Petroleum.

Incidentul s-a produs marți noaptea, la o oră neprecizată. Dar aproximativ în același timp cu difuzarea discursului lui Vladimir Putin, dimineață, la ora Moscovei.

Informațiile date publicității sunt extrem de lapidare: un „incendiu uriaș”, doi morți ale căror identități nu au fost precizate și faptul că rafinăria a fost închisă după incident.

Deși toată presa americană vorbește doar despre un incendiu, presa britanică,Financial Times și The Independent între altele, afirmă că acolo a avut loc și o „explozie”.

Rafinăria BP Husky Toledo are o importanță economică strategică pentru Statele Unite.

Pe site-ul rafinăriei se poate citi:

„În prezent, ea poate procesa până la 160.000 de barili de țiței zilnic, alimentând zona Midwest cu benzină, motorină, combustibil pentru avioane cu reacție, propan, bitum și alte produse. În fiecare zi, rafinăria poate produce 3,8 milioane de galoane de benzină, 1,3 milioane de galoane de carburant diesel și 600.000 de galoane de combustibil pentru avioane cu reacție.”

Husky Toledo este una dintre cele trei rafinării ale BP care operează pe teritoriul Statelor Unite: celelalte două sunt Cherry Point din Washington și Whiting din Indiana.

Împreună, cele trei reprezintă circa 40% din capacitatea de rafinare a Statelor Unite.

*

Incidentul de la BP Husky Toledo are loc într-un moment critic pentru Statele Unite.

Pe fondul unei triple crize - inflaționiste, energetice și de aprovizionare – care provoacă mari nemulțumiri sociale, precum și al războiului economic cu Rusia, administrația Biden face eforturi disperate să mențină cât mai jos prețul petrolului.

Atât pentru a calma iritarea americanilor (confruntați cu prețuri la pompă nemaivăzute) cât și pentru a limita câștigurile Rusiei din exporturile de petrol, folosite și la finanțarea mașinii de război din Ucraina.

La jumătatea lunii iulie, Joe Biden a mers personal în Arabia Saudită, pentru a-i cere prințului moștenitor, Mohammad bin Salman, să facă uz de toată influența sa și a convinge OPEC să mărească producția.

Dar OPEC a sfidat America: la începutul lui septembrie a anunțat, dimpotrivă, că reduce producția.

În loc să scadă, prețul petrolului pe piața mondială va crește.

În disperare de cauză, pentru a ține cât de cât sub control prețul, Administrația Biden a luat decizia de a vinde petrol din propria Rezervă Națională.

În aceste condiții de criză, incidentul de la BP Husky Toledo reprezintă o gravă lovitură pentru Statele Unite.

*

Discursul lui Vladimir Putin, care avea loc aproximativ în același timp cu explozia de la rafinăria din Ohio, a ținut capul de afiș al știrilor toată ziua.

Mai cu seamă anunțul său despre mobilizarea parțială și amenințarea foarte puțin voalată cu utilizarea arsenalului nuclear.

A trecut nebăgată în seamă (la fel ca incidentul de la rafinăria americană) declarația crucială făcută de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu:

Aceasta este:

„Rusia se află acum ÎN RĂZBOI CU ÎNTREGUL OCCIDENT, mai degrabă decât cu Ucraina.”

O asemenea afirmație este fără precedent după încheierea Războiului Rece.

Nu doar că „Operațiunea Specială” s-a transformat în Război în toată regula, dar acum inamicul identificat de Moscova este „Întregul Occident”.

SIMULTAN cu această declarație de război (fie și informală), a avut loc bizarul și dramaticul incident de la rafinăria din Ohio.

O rafinărie britanică operând pe teritoriul american.

Or, Statele Unite și Marea Britanie au fost de la început în prima linie a războiului din Ucraina, sprijinind Kievul cu cantități mari de arme și cu sume colosale de bani.

Mai mult, fostul premier britanic, Boris Johnson, de conivență cu Washingtonul, este cel care a detonat negocierile de pace dintre Kiev și Moscova, exact când acestea erau foarte aproape de reușită.

British Petroleum este unul dintre principalii furnizori ai Pentagonului. (Între altele, AICI și AICI.)

Din acest motiv, începând cu 2017, contractele sale sunt clasificate.

Adăugați secretomania care învăluie incidentul de marți seara de la rafinăria din Ohio și enigma „exploziei” pe care presa americană „nu a văzut-o” și veți fi obligați de logică să vă puneți întrebarea:

A fost un ATAC TERORIST al Rusiei asupra unui obiectiv economic strategic anglo-american?

*

Coincidențele nu se opresc aici.

La jumătatea lunii iunie, la Moscova, avea loc una dintre sinuciderile care par să fi devenit în Rusia o monedă mai curentă decât rubla.

De data aceasta, victima era generalul maior Lev Soțkov, fost șef al departamentului de informații externe al KGB.

Generalul avea 90 de ani și o bătrânețe aparent liniștită, pe care o folosea pentru a scrie cărți.

Soțkov este una dintre cele mai importante figuri ale Spionajului din timpul Războiului Rece. El este cel care l-a numit pe Iuri Drozdov în fruntea Directoratului S (spionaj) al KGB.

Drozdov a pus în aplicare, sub coordonarea lui Soțkov, faimosul program al KGB de plantare a unor agenți deplin conspirați în Occident. Mai ales în Statele Unite.

Este vorba despre așa-numitele „fantome”, spioni cu biografia total modificată, care au misiunea de a se integra și a duce o viață banală pe teritoriul inamic, rămânând „în adormire” până când primesc ordinul de activare.

O adevărată Armată din Umbră pândind momentul prielnic pentru a lovi.

Ce s-a ales de această armată după destrămarea URSS?

În 2017, Victor Madeira, unul dintre cei mai importanți experți occidentali în spionajul sovietic/rusesc declara în fața Parlamentului de la Londra:

„Probabil că astăzi există mai mulți agenți ruși în adormire în Marea Britanie și în Statele Unite decât au existat în timpul Războiului Rece.”

Un „merit” pentru această situație îl are și Lev Soțkov, cel care a pus bazele sistemului de plantare a spionilor și regulile după care aceștia trebuie să acționeze. Multe dintre aceste reguli sunt cu siguranță valabile și astăzi.

De ce s-ar sinucide un spion nonagenar, când moartea naturală este oricum foarte aproape?

Nu cumva bătrânul fusese contactat de „adversari” și era pe punctul să divulge detalii cheie despre modul de funcționare al Rețelei de Fantome?

*

Interesant este că Lev Soțkov, generalul kaghebist nonagenar, s-a „sinucis” la doar o săptămână după ce, pe 9 iunie, o altă explozie misterioasă, la Freeport, Texas, provoca distrugeri masive la una dintre cele mai importante fabrici de gaze naturale lichefiate din SUA.

Distrugerile au fost atât de mari încât se estimează că este nevoie de luni de zile de reparații pentru ca instalațiile texane să fie repuse în funcțiune.

Gazele Naturale Lichefiate din Statele Unite sunt văzute de Bruxelles ca un înlocuitor al gazelor din Rusia pentru Uniunea Europeană.

Iar Statele Unite văd în exporturile de GNL către UE un mijloc de a scoate Europa de sub tutela rusească și a o introduce sub propria manta.

Însă explozii, incendii și defecțiuni misterioase se înregistrează și într-un alt sector strategic al economiei SUA: cel alimentar.

Fabricile de alimente americane cad pe rând, secerate ca de o molimă. Sute de „acccidente” s-au înregistrat în ultimele luni.

Ca și cum cineva ar dori cu tot dinadinsul să agraveze foametea care a început deja să-și arate colții.

*

Energia și Hrana. Iată cele două arme secrete. Cine le deține, va controla lumea.

Putin le are din belșug pe amândouă. Și pare decis să le folosească.

Pe de altă parte, este conștient de poziția extrem de fragilă în care se află.

„În război cu întregul Occident” și având alături „aliați” de conjunctură (China, Turcia, India), coloși gata să-l sfâșie ca să-i prade bogățiile, Putin știa de la început în ce joc periculos intră.

Instinctiv, se întoarce la rădăcini. La tinerețea de care e atât de mândru. Și face ce știe mai bine. SPIONAJ. Lupta din umbră.

Acțiunile în spatele frontului implică nu doar culegerea benignă de informații, ci și, la nevoie – mai ales în război - sabotaje și atacuri teroriste.

Lichidarea Dariei Dughina la Moscova dovedește că frontul Războiului depășește cu mult granițele Ucrainei.

Și că există arme mai periculoase și mai ucigătoare decât rachetele Javelin sau HIMARS, care te pot lovi la tine acasă când ți-e lumea mai dragă.

Hârjoana numită Operațiunea Specială s-a încheiat. A început Al Treilea Război Mondial.

Mobilizarea parțială dictată de Putin are mai degrabă o importanță simbolică. Soarta războiului se va juca în spatele frontului militar. Cu arme economice și para-economice. Inclusiv sabotaje.

Semnalul a fost dat. „Conservele” au fost deschise și scoase din„adormire”. Armata de Fantome a fost pusă pe picior de război.

Nu este exclus ca mesajul de activare a lor să fi fost chiar cuvintele-cheie ale lui Șoigu:

„Rusia se află ACUM în război cu întregul Occident.”

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews