La sfârșitul lunii octombrie ar trebui să aibă loc alegeri în Ucraina. După ce multă vreme a susținut că organizarea lor pe timp de război e imposibilă și ilegală, regimul de la Kiev s-a sucit spectaculos.

O analiză publicată de excelentul ziar ucrainean Strana pe care am tradus-o pentru cititorii ActiveNews.

*

Vineri (28 iulie 2023), președintele Marii Rade (de la Kiev), Ruslan Ștefanciuk, a făcut o declarație senzațională care ar putea determina viitorul Ucrainei pentru anii următori.

El a afirmat că organizarea alegerilor în timpul legii marțiale este posibilă. Și a precizat că autoritățile aprobă o asemenea opțiune.

Declarația contrazice flagrant tot ce autoritățile au spus până acum.

Zelenski a afirmat în mai multe rânduri că nu pot avea loc alegeri pe timp de război.

Ștefaniuk însuși, cu o lună în urmă, se pronunța categoric împotriva organizării de alegeri înainte de sfârșitul războiului, afirmând că acestea „ar sfâșia țara”.

Dar este posibilă organizarea alegerilor pe timp de război?

Până în prezent, punctul de vedere general acceptat era că organizarea alegerilor în timpul legii marțiale este interzisă nu doar de legile Ucrainei (teoretic, acestea pot fi modificate), dar și de Constituție, a cărei modificare este interzisă în timpul legii marțiale.

Articolul 83 din Constituție stipulează următoarele:

„În caz de expirare a mandatului Marii Rade a Ucrainei în timpul unei situații de lege marțială sau de stare de urgență, puterile sale se prelungesc până la prima reunire a primei sesiuni a Marii Rade a Ucrainei, alese după ridicarea legii marțiale sau a stării de urgență.”

În același timp, președinția Ucrainei precum și un număr de juriști apreciază că acest articol nu interzice direct organizarea alegerilor, ci prevede doar posibilitatea (sau nu) a extinderii puterilor Radei un anumit timp, până la încetarea stării de urgență.

Pe această bază, autoritățile se pregătesc să organizeze alegeri modificând actul normativ privind legea marțială și Codul Electoral, unde interdicția (organizării alegerilor) este și mai clar enunțată.

Dar de ce autoritățile au nevoie să organizeze alegeri acum? Și de ce și-au schimbat punctul de vedere cu 180 de grade?

Există diferite versiuni pe acest subiect.

Potrivit uneia din ele, autoritățile nu ar pregăti în mod real alegeri, ci doar au lansat această temă pentru a-și menține electoratul în priză. Pentru că moralul acestuia este departe de a fi unul ideal.

Și, în general, este imposibil de imaginat cum s-ar putea organiza alegeri, din punct de vedere tehnic, în vreme de război, sub raiduri aeriene și tiruri de rachete.

Totuși, sursele Strana din interiorul partidului de guvernământ Servitorul Poporului sau apropiate de administrația prezidențială afirmă că posibilitatea alegerilor – atât parlamentare cât și prezidențiale - în timpul războiului este serios luată în calcul.

Sursele spun că există două motive principale.

Mai întâi, intenția de a „reseta” cât mai rapid formațiunea politică Servitorul Poporului, a cărei conducere este deja tocită pe fondul scandalurilor nesfârșite de corupție.

În plus, cota partidului la putere este în cădere, de unde și dorința de a organiza alegeri cât mai repede, până nu cade și mai mult.

În al doilea rând, sursele din cadrul administrației prezidențiale sugerează că, în timpul legii marțiale, cu restricțiile acesteia asupra drepturilor și libertăților cetățenilor, este mai eficient pentru grupul politic din jurul președintelui Zelenski să organizeze alegeri.

Foarte probabil, acesta nu va mai candida sub emblema Slujitorului Poporului.

În aceste condiții, se așteaptă ca gruparea politică a președintelui să obțină majoritatea constituțională (300 de mandate).

În plus, în timp de război, este puțin probabil ca șeful forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, care poate deveni concurentul cel mai periculos pentru Zelenski, să se prezinte la urne.

Astfel, președintele și echipa sa, nu doar că își vor prelungi mandatul pentru viitorii cinci ani, dar vor ieși întâriți considerabil.

Totuși, în mediile politice există și ideea că planul președinției privind o victorie facilă ar putea să fie greșit.

Mai întâi, din cauza poziției Occidentului. Liderii occidentali au afirmat de anul trecut că alegerile trebuie să se țină la termen, în ciuda războiului.

Totuși, este puțin probabil că planurile SUA și UE au în vedere o monopolizare totală a puterii de către Zelenski. Iar situația din interiorul țării nu este ușor de gestionat.

În plus, evenimentele de pe câmpul de luptă vor juca un rol important. Dacă până la sfârșitul lui octombrie (când ar trebui să aibă loc alegeri în mod normal), Ucraina nu înregistrează succese semnificative pe front, atunci așteptările exagerate create anterior de conducătorii țării în legătură cu mult-trâmbițata contraofensivă  („La sfârșitul primăverii vom fi în Crimeea”) se pot întoarce împotriva puterii, provocând dezamăgire și nemulțumire în rândul maselor.

În acest caz, alegerile ar putea să nu mai fie un mijloc de întărire a puterii prezidențiale ci, dimpotrivă, un factor de destabilizare internă, care să ducă la pierderea în viitorul parlament a actualei „mono-majorități” a Servitorului Poporului.

În plus, inevitabilul război al declarațiilor publice din timpul alegerilor poate duce la demoralizarea societății și chiar a armatei, cu consecințe grave asupra frontului.

Așadar, este încă o mare distanță între discuțiile despre alegeri și punerea lor în practică.