Am constatat că, din când în când, se înalță câte o voce nemulțumită de faptul că unii exagerează și bifează toate morțile subite de pe planetă la rubrica perforări.

Teoretic, principiul are sens. Da, e bine să verifici înainte de a avea certitudini. Dar practic, chestia asta n-are cine știe ce importanță, pentru că, scriind despre cei trecuți dincolo, oamenii încearcă de fapt să compenseze tonele de dejecții și manipulări care s-au vărsat în capul nostru de doi ani și jumătate, din toate direcțiile.

Doi ani și jumătate, continuu, din zori și până-n noapte, adevărul a fost cârpa de șters pe jos a tuturor. S-a mințit cu nerușinare, s-au răstălmăcit faptele, s-a împins absurdul până la limitele lui cele mai abjecte, s-au cenzurat informații, li s-a pus botniță adevăraților specialiști, lupta cu morile de vânt a fost groaznică, normal că, în compensație, oamenii speculează, exagerează, ce să facă și ei, că doar nu sunt jurnaliști de investigație!

Apropo, dacă jurnaliștii își făceau treaba, nu mai era nevoie de părerologi pe feisbuc, aflam din presă cu maximă certitudine cine și de ce a crăpat!

În plus, noi nu cunoaștem nici pe departe amploarea reală a fenomenului.

Dumnezeu știe câți au picat în realitate, sigur și eficient, fără să-i știe nimeni, oameni amărâți, bolnavi cronic, nu mai zic de cei în vârstă, care chipurile au murit de bătrânețe. Sigur, e păcat să treci un neperforat la decese din cauza superbului.

Dar nu e deloc același lucru ca atunci când autoritățile (adică cei responsabili cu gestionarea datelor și aplicarea măsurilor, nu omul obișnuit, care postează pe timpul și pe nervii lui) băgau, la grămadă, toți morții la covizi.

Și mai e un aspect: dacă justiția își făcea treaba, nici subiectul discuției nu exista, numărai pe degetele de la o mână oamenii tineri care picau subit.