„Promotorii petiției pentru unificarea sărbătorii pascale au încercat să pară ceva mai moderați în demers. Să-și păstreze oarecari aparențe de intelectuali, de laicat ortodox, dornic să se implice și să creeze dezbateri de rezonanță și cu aplicabilitate, fără smucituri care să trădeze precum cea a lui Papahagi din Săptămâna Mare (ceilalți n-au decât să facă ce vor). 

Dacă realmente dorești o dezbatere, o discuție, nu pornești de la bun început cu următoarele:

- nu totalizezi și nu pretinzi că ești „laicatul ortodox”, într-un truc similar cu cel al „societății civile” reductibile la aceleași câteva ONG-uri. E suficient să asumi proiectul din perspectiva TA, a unei părți a laicatului ortodox român și a unei părți a intelectualității. Nici tehnic, nici principial, nu este corect să pretinzi că facțiunea ta este totul. E chiar elementar - dacă vrei discuții, dacă vrei realmente o dezbatere pe fondul propunerii tale și dacă realmente te interesează unificarea sărbătorii. 

- nu pui presiune asupra Sinodului pentru a-ți prelua ideile. Pornești discuția, o declari șantier deschis, asumi că nu știi chiar totul despre calendare, pascalii, istoria bisericii, asumi că e perfectibil obiectivul tău, și de aici te declari dispus să pui în vedere, nu să aștepți ca Sinodul să-ți preia inițiativa, iar apoi Patriarhia Română să meargă cu petiția ta la celelalte Biserici. Dacă obiectivul tău este ca Sinodul să asume petiția ta, atunci, iarăși, este clar că nu te interesează nicio discuție. 

- nu caricaturizezi și nu ignori încrâncenat argumentele adversarilor tăi. Reductio at Putin, crearea unui „om de paie” ca adversar, o ficțiune comodă poziției tale, arată o obtuzitate deliberată și mai rău decât atât, încercarea de a ține captive mințile următorilor tăi. Nu cumva să vadă ce spune oponentul realmente. Nu cumva să aibă șansa unei opinii diferite. Ignorarea oponenților și crearea „omului de paie” arată, iarăși, că nu discuția de interesează, ci impunerea ideilor tale. 

- dar cel mai grav și important semn al refuzului discuției este că petiționarii, laolaltă cu proiectul lor, îndeamnă sistematic la o așa-zisă „primenire” a Bisericii. Unii mai coleric, alții mai prudent, dar vectorii importanți de promovare a unificării sărbătorii vor o „curățenie” în Biserică. Ceea ce este, la drept vorbind, șocant. Pentru că este un îndemn explicit la eliminarea oponentului. Nu e o exagerare - ei pur și simplu vor să nu existe oponent al proiectului lor. De aceea veți găsi lungi liste de nedoriți în Biserică. 

O altă chestiune care, dacă e privită lucid, e șocantă, este că aceste liste de categorii indezirabile nu se reduc doar la clerici sau ierarhi. Hai, că la ierarhi intuiești că e vorba despre marginalizarea „gurilor rele”, sub diferite pretexte. Există o posibilitate, măcar teoretică, de a-i elimina din „joc” pe cei incomozi. Iarăși, preoții sunt vulnerabili, se pot imagina instrumente de presiune pentru a se conforma. Dar nu, ei se referă explicit și la o „primenire” a Bisericii la nivel de „laicat”. Cum, Doamne, iartă-mă, își închipuie ei că pot face „curățenie” printre laici? Printre cetățeni români care participă la viața Bisericii? La modul concret, cum faci asta? Îi excomunici? Îi declari schismatici? Chemi poliția să-i aresteze pentru delict de filetism și bigotism? Faci îndreptare de spovedanie cu păcate politice? Le suspenzi conturile de Facebook? Le interzici dreptul de exprimare în cadrul Bisericii? Cum faci „primenirea” asta, intelectualule fin și stilat? 

De aceea nu este deloc de mirare că unul ca Andrei Caramitru e pe lista lor. Și nu e de mirare că Baconschi îi trimitea bezele nu cu mult timp în urmă. Nu pozițiile dlui Caramitru jr mă interesează aici, ci stilul său brutal, polițienesc și despotic de a-și promova ideile. Lumea e simplă în mintea caramitră: ei vs noi, rău vs bine, lumină vs întuneric. Cei care sunt în tabăra greșită trebuie, într-un fel sau altul, eliminați. Maniheism ca la carte. 

 

Exact aceasta este și abordarea petiționarilor. Nu vă lăsați înșelați: pe lângă obiectivul declarat, contează modul în care pun problema.  Acest mod trebuie denunțat ca atare - și cu cea mai mare ...claritare morală și spirituală. Un mod agresiv, deliberat obtuz, deliberat falsificator, mincinos și de rea-credință. Un mod distorsionant și răstălmăcitor. Nu mă interesează dacă o fac la comandă sau din convingere. Mă interesează însă că la prima sa manifestare, „laicatul ortodox” al dlor Papahagi și Baconschi este o rușine pentru oricine pretinde că este intelectual, iubitor de cultură și de biserică. Este o rușine pentru oricine are obraz și conștiință. Să nu ai tu demnitatea de a-ți promova proiectul fără conspiraționisme ieftine despre oponenții tăi, fără îndemnuri explicite la epurare, aceasta este cea mai clară dovadă că proiectul tău este unul care n-are, de fapt, nicio legătură cu ce pretinde ca obiectiv.