ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Se presupune că un stat de drept funcțional are remedii interne pentru orice abuz, indiferent cât de grosolan ar fi.

Emiterea de către Guvernul demis Ilie Bolojan a unei ordonanțe de urgență ulterior votării moțiunii de cenzură este un astfel de abuz grosolan.

OUG 38/2026 va fi neîndoielnic declarată neconstituțională de CCR, la sesizarea Avocatului Poporului.

Nu este însă un remediu suficient.
Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial, a fost înregistrată în Parlament și, până la pronunțarea CCR, va produce efecte juridice.

Parlamentul, deși avea posibilitatea juridică, nu a reacționat în nici un fel. Vorbim de o ilegalitate atât de evidentă încât Parlamentul avea obligația, dacă trăim într-o democrație parlamentară, să se autosesizeze și în câteva zile s-o respingă definitiv. Procedura de urgență permitea ca acest mecanism să fie eficient rapid, maxim o săptămână.

Însă, mai mult decât o încălcare strigătoare la cer a Constituției (după demitere un Guvern nu mai poate promova nici un fel de OUG), avem aici infracțiuni grave săvârșite de membrii Guvernului, în frunte cu Ilie Bolojan.

În primul rând este un fals intelectual grosolan: OUG 38 poartă drept data emiterii ziua de 4 mai, când în realitate aceasta este 8 mai, atunci când a fost repusă, obligatoriu potrivit legislației, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. S-a comis acest fals pentru a acoperi adoptarea OUG-ului într-o perioadă când Guvernul nu avea dreptul să facă asta (repunerea pe ordinea de zi a unei OUG deja votată anterior dar încă nepublicată în M Of înseamnă exact re-adoptarea OUG-lui, o spune chiar HG-ul care reglementează activitatea normativă a Guvernului și care a fost invocat de acesta în jenanta comunicare publică facută).

Apoi avem mai multe infracțiuni de abuz în serviciu. După data de 5 mai, adică după demitere, Guvernul și Ilie Bolojan personal nu mai puteau face nici o operațiune administrativă care să ducă la emiterea unei ordonanțe de urgență. Ilie Bolojan a semnat oug-ul după demiterea sa, iar Secretariatul general a trimis spre publicare în Monitorul Oficial și spre înregistrare la Parlament de asemenea după data de 5 mai, când legal nu se mai putea face asta.

Art. 37 alin 3 din Codul administrativ interzice, după demiterea prin moțiune, întreprinderea oricărei acțiuni care ar duce la emiterea unei ordonanțe de urgență. Nu e vorba numai de "adoptarea" propriu zisă (adică votarea în Guvern) ci de "emitere", noțiune mai largă, care include și toate operațiunile administrative ulterioare aprobării în ședință de către Guvern a unui OUG, operațiuni necesare intrării acesteia în vigoare: repunerea pe ordinea de zi, definitivarea actului normativ, semnarea de către premier, contrasemnarea de către miniștrii, trimiterea la Parlament și la Monitorul Oficial.

Nu avem numai o problemă abstractă de neconstituționalitate, șocantă oricum prin caracterul ei unic din 1991 până acum, ci și una de natură strict penală.
Curtea Constituțională nu pedepsește, doar mustrează cu arătătorul, asta nu o poate face decât justiția.