ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Să strângem semnături sa îi arătăm CCR-ului ce vrem noi, ca cetățeni ai României. 

Totodată, să îi reamintim și care a fost voința poporului român. 


Scrisoare deschisă către Curtea Constituțională a României  


Subsemnatii semnatari ai prezentei, cetățeni ai României, solicităm Curții Constituționale a României să își respecte cu bună-credință rolul de garant al supremației Constituției României, prevăzut de art. 142 alin. (1) din Constituție.  

În acest sens, vă învederăm că supremația Constituției este obligatorie în România pentru toți cetățenii și toate autoritățile publice, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională având rolul de a veghea la respectarea supremației Constituției.  

Totodată, potrivit art. 1 alin.(3) din Constituție, România este stat de drept, democratic și social, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate și reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989.  

Unul dintre drepturile fundamentale garantate de către Constituția României este dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, care trebuie garantat în toate componentele sale, inclusiv prin asigurarea unei independenței și imparțialității judecătorilor și procurorilor sub toate aspectele, așa cum prevăd în mod expres dispozițiile art. 124, 125 alin. (3) și 132 din Constituția României.  

Atât judecătorii, cât și procurorii trebuie să își exercite atribuțiile profesionale cu respectarea principiului legalității, definit de art. 1 alin. (5) din Constituție, ceea ce impune și respectarea supremației Constituției.  

Cu toate acestea, din ce în ce mai mulți politicieni români au început să ignore Legea fundamentală – Constituția României, negând și supremația acesteia și rolul Curții Constituționale, totul culminând cu ridicarea de către Parlamentul României, la nivel de lege,  a acestor derapaje de la Constituția României.  

Astfel, prin așa-zisele ”legi ale justiției” (Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Statutul senatorilor și deputaților), adoptate de Senatul României la data de 17.10.2022, s-au încălcat toate normele constituționale cu ocazia adoptării acestor legi, atât în ceea ce privește procedura de legiferare, drepturile și libertățile cetățenilor, cât și supremația Constituției.   Curtea Constituțională a fost investită cu neconstituționalitatea acestor legi adoptate de Parlamentul României.  

Solicităm Curții Constituționale a României să sancționeze aceste legi adoptate de Parlamentul României cu încălcarea Constituției și a supremației ei.  

Totodată, reamintim Curții Constituționale că România este stat național, suveran și independent, potrivit art. 1 alin. (1) din Constituția sa, iar odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România nu a renunțat la caracterul național și independent și nici la supremația Constituției sale. 

De altfel, nici nu se putea renunța la aceste caracteristici ale Statului Român, deoarece s-ar fi depășit limitele revizuirii Constituției, existând interdicție expresă în acest sens în Constituție (dispozițiile actualului art. 152 din Constituția României).  

Pentru ca România să poată adera la Uniunea Europeană, în anul 2003, înainte de a fi supusă referendumului, a fost analizată constituționalitatea Legii de revizuire a Constituției, prin decizia nr. 148/2003 a Curții Constituționale.  

În considerentele Deciziei nr. 148/2003 (care sunt general obligatorii), Curtea Constituțională a analizat prevederile actualului art. 148 din Constituție pentru a verifica dacă acestea încalcă caracterul național și independent al Statului Român, respectiv limitele revizuirii Constituției. Cu această ocazie, a statuat că nu sunt încălcate limitele revizuirii, deoarece: ” Soluția propusă de autorii inițiativei de revizuire are în vedere implementarea dreptului comunitar în spațiul național și stabilirea regulii aplicării prioritare a dreptului comunitar față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Consecința aderării pleacă de la faptul ca statele membre ale Uniunii Europene au înțeles sa situeze acquisul comunitar - tratatele constitutive ale Uniunii Europene și reglementările derivate din acestea - pe o poziție intermediara ÎNTRE Constituție ȘI celelalte legi, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii.”  

Astfel, prin decizia nr. 148/2003, Curtea Constituțională a statuat că supremația Constituției se va menține și după aderarea României la Uniunea Europeană.

Or, poporul român la referendumul pentru aprobarea legii de revizuire a Constituției (care a avut loc la 18-19 octombrie 2003) și-a exprimat acordul cu privire la revizuirea Constituției în conformitate cu interpretarea dată de CCR prin decizia nr. 148/2003, respectiv că supremația Constituției României se menține și după aderarea la Uniunea Europeană, acquisul comunitar fiind pe o poziție inferioară Constituției României.  

Cum poporul român nu și-a exprimat niciodată voința, prin referendum, să renunțe la supremația Constituției României, nicio persoană și niciun grup de persoane nu poate să decidă în locul acestuia renunțarea la supremația Constituției României, suveranitatea aparținând poporului român și niciun grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu, nici măcar Parlamentul României sau Curtea Constituțională (potrivit art. 2 din Constituție).  

Orice susținere sau interpretare a dispozițiilor art. 148 din Constituție potrivit cărora s-ar fi renunțat la supremația Constituției odată cu aderarea României la Uniunea Europeană este contrară Constituției României (deoarece încalcă caracterul independent și suveran al Statului Român, caracteristici care nu pot fi știrbite nici măcar printr-o lege de revizuire a Constituției) și nu reprezintă voința poporului român.  

Menționăm că se va transmite Curții Constituționale a României câte un amicus curiae cu privire la fiecare dintre cele trei ”legi ale justiției” care va conține opinia detaliată și argumentată a cetățenilor care semnează prezenta scrisoare deschisă.