ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Mandatul de primar va înceta ca efect al legii, în 30 de zile. Președintele Nicușor Dan nu mai poate invoca nimic pentru că a făcut-o deja (a făcut contestație). Președintele poate să sesizeze CCR o singură dată.

I s-a admis amendamentul care îl privea personal, cel cu partenerul. CCR surprinde, a extins limitele sesizării (și pentru ceilalți).

Totuși, în acest moment, toți cred că decizia e viciată de ce s-a întâmplat cu întâlnirea aceea (Tănăsescu-Bolojan.

 

CCR se pronunță pentru prima oară și pe limitele de competență ale Guvernului demis.

Prin motivarea scurtă, pentru presă, a deciziei privind Strategia privind biodiversitatea CCR confirmă atât faptul că Guvernul demis nu o putea adopta constituțional, cât și, practic, hotărârile instanțelor judecătorești care au suspendat HG-uri ale Guvernului demis ca fiind date cu incalcarea competenței sale restrânse potrivit art. 110 alin 4 din Constituție si art. 37 alin 3 din Codul administrativ.

Guvernul nu are dreptul să promoveze politici noi nici măcar prin Hotărâri de Guvern, iar existența unor legi anterioare care prevăd necesitatea adoptării unor reglementări nu le oferă Hotărârilor Guvernului natura de continuare doar a unor politici anterioare.

Concluzia e importantă pentru că Guvernul are în plan să mai adopte atât strategii naționale prin hotărâri de Guvern cât și politici noi, deși în mod frecvent Consiliul legislativ i-a atras atenția că nu poate.

"În consecință, Curtea a reținut că atât strategia antereferită, cât și planul de acțiune aferent se încadrează noțional în ceea ce reprezintă o „politică nouă” pe care, în temeiul art.37 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ un Guvern demis nu ar putea să o promoveze pe calea unei hotărâri de Guvern.

În consecință, în condițiile în care la data de 5 mai 2026, actualul Guvern și-a încetat mandatul, ca urmare a adoptării moțiunii de cenzură, de la acea dată aflându-se în situația prevăzută de art.110 alin.(4) din Constituție, în prezent, în fapt, nu se poate prevedea un termen scurt sau o dată certă la care ar urma să funcționeze un Guvern cu puteri depline și care ar putea adopta o hotărâre de Guvern în aplicarea funcției sale proprii de reglementare, astfel încât singura modalitate de legiferare care să permită respectarea datei-țintă de 1 septembrie 2026 este adoptarea unei legi de către Parlament.

Acesta, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării constituante, monopol de legiferare."

* * *

Sper ca măcar motivarea deciziei de astăzi a CCR pe "amendamentul Fritz" să mă convingă că într-adevăr nu este retroactivă aplicarea unei sancțiuni pe legea nouă pentru o faptă săvârșită sub imperiul legii vechi, care nu prevedea acea sancțiune.
 
Nu știu cum vor motiva judecătorii CCR acest lucru, nu există decât 2 variante:
 
1. fie să susțină că și legea veche prevedea acea sancțiune, chiar dacă ea nu era aplicată în practica administrativă a prefecților
 
2. fie să considere că efectele juridice apărute pe legea veche (interdicția pe 3 ani) nu s-au încheiat, continuă și pe legea nouă, astfel încât pot fi guvernate pe viitor de aceasta.
 
Îmi e teamă că dacă cineva ar putea întreba acum un judecator CCR care a fost temeiul acesta ar putea spune altceva decât "așa a ieșit votul".
 
Până atunci, reamintesc că aceste dispoziții considerate constituționale se vor aplica nu doar lui Dominic Fritz, ci și altor persoane, din care 22 de aleși locali și 22 funcționari publici.
 
Toți aceștia, întrucât au fost găsiți definitiv în conflict de interese în ultimii 3 ani, își vor pierde automat în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii funcția publică sau mandatul.
 
Toți aceștia primiseră deja sancțiuni pentru faptele lor, de regulă reducerea indemnizației/salariului și sunt încă în posturile lor.
 
De asemenea, pe viitor orice conflict de interese constatat definitiv va duce la pierderea funcției, demnității sau mandatului ales, indiferent de profesia din care face parte persoana respectivă. Indiferent că vorbim de un judecător, un deputat, un funcționar public sau un ales local, acesta își va pierde funcția.
 
Parcursul următor al legii e simplu: aceaste prevederi nu mai pot face obiectul unei noi sesizări de neconstituționalitate din partea Președintelui, care și-a epuizat deja dreptul de a ataca la CCR, ci eventual pot fi rediscutate dacă președintele solicită parlamentarilor reexaminarea legii. Ar putea face asta, cu riscul prelungirii parcursului legislativ, dar doar după ce legea va fi modificată inițial de Parlament potrivit celor cerute de CCR și este trimisă din nou la promulgare.
 
Reexaminarea ar putea privi exclusiv aspecte de oportunitate a legiferării, de exemplu solicitarea ca Parlamentul să renunțe la sancționarea conflictului de interese ca fiind la fel de grav ca starea de incompatibilitate.
Pentru că hotărârea CCR mai și trebuie motivată înainte ca legea să ajungă din nou în Parlament, nu cred că președintele mai are timp, dar probabil nici disponibilitatea, să ceară și reexaminarea ei.