ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Furtul obiectelor dacice creează suficientă emoție publică pentru a fi un eveniment exploatat și politic, mai ales pe fondul atmosferei post- (2024) și pre- (2025) electorale, deja incandescentă oricum.

Dincolo de tragismul situației pentru patrimoniul nostru ori de dimensiunea polițienească sau mediatică a furtului, dar și de cheile politice și speculative în care este interpretat, cred că anchetele penale deschise în țară vor releva un haos birocratic deplin și nelegalități crase în ce privește administrarea și păstrarea patrimoniului cultural și istoric.

Gheorghe Piperea a observat deja că ieșirea din țară a exponatelor trebuia să se facă numai printr-o Hotărâre de Guvern. 

Într-adevăr, chiar Guvernul Ciolacu (prin ministrul culturii de atunci, Raluca Turcan) a modificat în 2023 Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil stabilind că măsurile privind organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către muzeele românești în care sunt implicate mai multe autorități și instituții publice, cum era cazul aici, se aprobă doar prin hotărâre a Guvernului (art. 34/1, introdus prin OG 27/2023).

Legea mai spune că într-o asemenea situație bunurile de patrimoniu categoria tezaur nu pot părăsi teritoriul național decât cu semnătura ministrului culturii (art. 37 alin. 4), singurul care poate da această aprobare. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor dă un aviz prealabil, în care verifică atât legalitatea cât și oportunitatea scoaterii din țară a bunurilor de patrimoniu, asumându-și și responsabilitatea juridică. 

Deși am căutat aproape 2 zile, nu am găsit vreo hotărâre de Guvern care să autorizeze și să stabilească regulile de organizare a expoziției organizate de Muzeul Național de istorie la muzeul Drents din Assen. 

Procurorii vor trebui să stabilească cert dacă legislația României a fost respectată, pentru că încălcarea ei ar constitui infracțiuni grave, evident cu consecințe deosebit de grave. 

Mai mult, deși în 2023 Guvernul a stabilit aceste reguli speciale pentru expozițiile din străinătate cu bunurile de patrimoniu categoria tezaur, el nu a modificat corespunzător și Normele metodologice pentru a stabili concret procedurile. Scoaterea temporară a bunurilor de patrimoniu național din țară se face și acum în baza unui HG vechi de 20 de ani (nr. 518/2004). Obligativitatea asigurării, modele de contract cu partenerul străin, condițiile minimale de securitate și pază, sunt și acum cele din acel act normativ care poartă semnătura lui Adrian Năstase.

Obligativitatea emiterii unui HG pentru organizarea expozițiilor în străinătate nu a fost inserată în aceste proceduri.

Mă aștept ca Parchetul General, pe lângă celule de criză și comunicate că e cu ochii pe ce fac autoritățile din Olanda, să găsească vinovații și în România, pentru că îmi e că fără multe neglijențe sau abuzuri în serviciu locale drama din Olanda nu se putea întâmpla sau avea loc mai greu.