Citiți și  Av. Elena Radu: Ce se ascunde în spatele recensământului populației și locuințelor

Sesizarea transmisă Avocatului Poporului:

Nr. 70/21.03.2022

Către

Avocatul Poporului

Subscrisa Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, asociație fără scop patrimonial, non-guvernamentală, cu sediul în București, str. Matei Voievod, nr. 27, sector 2, înregistrată în Registrul Special sub nr. 28/23.03.2021, e-mail:, tel: 0743120002, reprezentată legal de Elena Radu, în calitate de președinte, asociatiaCASD@gmail.com

Având în vedere dispozițiile:

• Art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/1997:

„(1) Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice.

(2) Instituția Avocatul Poporului este instituție națională pentru promovarea și protecția drepturilor omului, în sensul stabilit prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) nr. 48/134 din 20 decembrie 1993, prin care au fost adoptate Principiile de la Paris.”;

• Art. 15 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 35/1997 potrivit cărora: ”Avocatul Poporului are următoarele atribuții: i) poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor”;

• Art. 16 din Legea nr. 35/1997

„(1) Instituția Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a asociațiilor sau a altor persoane juridice, precum și inopinat, prin efectuarea vizitelor în locurile de detenție, potrivit legii.

(2) Petițiile pot fi adresate de persoanele prevăzute la alin. (1), fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase.”

Prin prezenta vă sesizăm cu privire la încălcarea:

- dreptului la viață privată a cetățenilor României (drept garantat de art. 26 din Constituția României),

- dreptului la inviolabilitatea domiciliului al cetățenilor României (drept garantat de art. 27 din Constituția României),

încălcări săvârșite de către:

1. Guvernul României ca urmare a adoptării, în mod neconstituțional, a OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, cu încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituția României, art. 1 alin. (3), art. 53, art. 26 și art. 27 din Constituția României, art. 1 alin. (3) și (5), precum și art. 79 alin. (1) din Constituție, art. 110 alin. (4) din Constituția României și art. 1 alin. (5) raportat la art. 37 alin. (3) din OUG nr. 57/2019,

2. Institutul Național de Statistică, autoritățile publice, instituțiile publice și furnizorii de comunicații electronice prevăzuți de art. 28 din OUG nr. 19/2020, precum și de toate persoanele fizice și juridice implicate în efectuarea recensământului aflat în derulare, ca urmare a punerii în aplicare a OUG nr. 19/2020 prin care sunt afectate dreptul la viață privată și dreptul la inviolabilitatea domiciliului

șivă solicităm ca în exercitarea atribuțiilor care vă revin să sesizați Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 19/2020 pentru stoparea încălcării în mod neconstituțional a drepturilor și libertăților cetățenilor români,

Pentru următoarele motive:

1. Preambul

La data de 04 februarie 2020 Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 19.

Această ordonanță de urgență reglementează organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021 atât prin colectarea a numeroase date persoanele ale cetățenilor direct de la populație, prin intermediul completării formularului, precum și prin obligarea a numeroase instituții/autorități publice și a furnizorilor de servicii și comunicații electronice prevăzuți la art. 28 din OUG nr.19/2020 și în anexa nr. 4 la OUG nr. 19/2020 să furnizeze către Institutul Național de Statistică bazele cu datele personale ale cetățenilor, urmând a se crea o bază de date pentru RPL2021 cu date pentru clădiri și locuințe.

Printre datele care se transmit în mod obligatoriu de către instituțiile și autoritățile publice către INS sunt și coordonatele GSP ale clădirilor (anexa 1 pct. 1 ultima liniuță și art. 28 alin. 3 lit. q, RNNS coordonate x , coordonate y), precum și ”cele mai recente ortofotoplanuri rezultate în urma executării serviciilor de fotogrametrie pe teritoriul României, care să acopere întreg teritoriul țării” (anexa nr. 4 pct. 1, fotografii realizate din avion de Ministerul Apărării Naționale – a se vedea în acest sens OUG nr. 75/2021).

Cu toate că art. 1 lit. o) din OUG nr. 19/2020definește identificatorul statistic unic (ISU) ca fiind ”cod numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unități statistice și folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unități statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate statistică și pentru a se realiza legătura între înregistrări”,iar art. 28 alin 3 din OUG nr. 19/2020 prevede că  „Înregistrările la nivel de individ identificate prin ISU, respectiv extrasele din bazele de date ale ministerelor și altor instituții centrale și locale, se transmit către I.N.S. după aplicarea algoritmului de anonimizare a CNP-urilorutilizat de I.N.S. - înainte de transmiterea datelor la I.N.S.”,datele care se vor transmite către Institutul Național de Statistică nu vor fi anonimizate în realitate, deoarece este anonimizat numai CNP-ul și este posibilă identificarea persoanei după adresa de domiciliu sau reședință și coordonatele GPS ale acesteia, combinarea/împerecherea/potrivirea (matching) statistică a tuturor datelor transmise de către persoanele juridice prevăzute la art. 28 din OUG nr. 19/2020. (”A se vedea în acest sens și Metodologia de imputare aplicabilă pentru recensământul populației și locuințelor runda 2021 a Comisiei Centrale pentru recensământul populației și al locuințelor -2021)

Aceasta cu atât mai mult cu cât la art. 28 alin. (1) din OUG nr. 19/2020 se prevede că ”În cazul în care identificarea se face prin ISU, informațiile la nivel de înregistrare individuală prevăzute la art. 5 alin. (1) trebuie să conțină, obligatoriu, sexul și data nașterii.”

Față de datele personale ale cetățenilor României pe care trebuie să le comunice către INS persoanele juridice de la art. 28 din OUG nr. 19/2020, permite identificarea fiecărui cetățean în baza de date unică care se creează la nivelul INS, ca urmare a faptului căidentificarea fiecărei înregistrări individuale prin ISU, sex și data nașterii și comunicarea adresei de domiciliu/reședință se pot împerechea în baza de date unică cu locația GSP aferentă adresei de domiciliu/reședință, precum și toate datele personale aferente fiecărei persoane din bazele de date comunicate, conform art. 28 din OUG nr. 19/2020, indiferent că fiecare cetățean va completa sau nu formularul privind recensământul, se va crea o baza de date unică care va conține următoarele informații despre fiecare cetățean român și nu numai, care va conține: nume, prenume, adresa de domiciliu anterioară, unde a avut reședința anterior, cine îi sunt părinții, soțul/soția și copii după CNP, dacă are domiciliul în străinătate sau nu, când a solicitat eliberarea pașaportului cu domiciliul în străinătate, dacă realizează venituri, ce tipuri de venituri realizează, în baza cărui document, dacă este pensionar, ce tip de pensie primește, când a început sa primească pensia, cum încasează pensia, daca beneficiază de asistenta sociala, ce tip de ajutor social, cine incasează ajutorul social, dacă este sau nu somer, daca încasează sau nu indemnizatie de somaj, dacă este în cautarea unui loc de munca, daca este persoana cu dizabilitati, daca are copil cu dizabilitati de cate ori l-a vizitat, de cate ori s-a intalnit cu el intr-un loc neutru, daca este angajat, de când, pe ce functie, pe ce perioada, cu cate ore pe zi, daca i-a fost suspendat contractul, daca a fost detasat, daca are boli profesionale, daca este asigurat, coasigurat sau neasigurat in sistemul public de sanatate, cate evenimente medicale ai avut in ultimele 12 luni , daca este in evidenta Agentiei de plati si interventie pentru Agricultura, care sunt coordonatele GPS (X SI Y) ale adresei de domiciliu si ale adresei unde locuieste, dacă are abonament pentru servicii de telefonie fixă, internet fix, telefonie mobila, internet mobil etc.

Astfel, fiecare cetățean este ușor de identificat în această bază de date după adresa de domiciliu/reședință, sex și data nașterii.

Toate acestea sunt în contradicție chiar cu prevederile art. 1 lit. b) și k) din OUG nr. 19/2020 potrivit cărora:

„anonimizarea – tehnică de prelucrare aplicată informațiilor și datelor cu caracter personal în vederea eliminării ireversibilea posibilității de identificare a persoanelor vizate

date anonimizate - date care, datorită originii sau modalității specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă”

Mai mult, potrivit art. 42, 43 și 44 din OUG nr. 19/2020:

• fiecare cetățean este obligat să furnizeze datele sale personale corecte și complete și să permită recenzarea gospodăriei, locuinței sau clădirii în care se află locuința, cu ocazia recenzării sau autorecenzării;

• părinții și reprezentanții legali ai copilului minor, persoanele care au în plasament copii și persoanele care se ocupă de întreținerea copilului minor pe perioada cât părinții sunt plecați la muncă în străinătate sunt obligați să efectueze autocenzuarea on-line a acestora sau de a desfășura interviu proxy cu recenzorul pentru a asigura recenzarea minorilor;

• persoanele prezente într-o gospodărie în momentul vizitei recenzorului sunt obligate să furnizeze datele personale ale persoanelor temporar absente care au reședința obișnuită la aceeași adresă, în cazul în care le cunosc;

• managerii sau administratorii spațiilor colective de locuit sunt obligați să comunice recenzorului datele personale ale persoanelor care locuiesc în acele spații;

• managerii de caz desemnați potrivit prevederilor legale pentru copiii beneficiari de măsuri de servicii de tip rezidențial organizate de furnizorii publici de servicii sociale acreditați și de furnizorii privați de servicii sociale acreditați au obligația de a realiza autorecenzarea on-line a acestora sau de a desfășura interviu proxy cu recenzorul pentru a asigura recenzarea minorilor;

• administratorii clădirilor administrate de persoane juridice sau alte entități fără personalitate juridică care trebuie să furnizeze informații despre spațiile respective;

• administratorii de bloc în care sunt apartamente neocupate situate în blocuri trebuie să furnizeze informațiile necesare despre aceste apartamente.

Nerespectarea obligației de furnizare de date cu caracter personal este sancționată cu amenda prevăzută de art. 54 și 55 din OUG nr. 19/2020.

Potrivit art. 26 din OUG nr. 19/2020: ”Prevederile art. 15, 16, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2016/679al Parlamentului european și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE nu se aplică pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri statistice la recensământ,deoarece drepturile menționate la aceste articole sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea obiectivelor recensământului.”

Se poate observa astfel că normele conținute de OUG nr. 19/2020 afectează dreptul la viață privată.

Mai mult, împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată, precum și în cele aparținând cultelor religioase a personalului de recensământîn vederea desfășurării tuturor activităților aferente recensământului de către persoanele fizice sau juridice reprezintă faptă contravențională potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. d) și art. 55 alin. (1) lit f) din OUG nr. 19/2020.

Or, potrivit art. 27 din Constituția României – Inviolabilitatea domiciliului:

”(1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situații:

a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești;

b) înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

c) apărarea securității naționale sau a ordinii publice;

d) prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3) Percheziția se dispune de judecător și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege.

(4) Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul infracțiunilor flagrante.”

Efectuarea recensământului nu se regăsește printre excepțiile prevăzute de art. 27 alin. (2) din Constituția României și, drept urmare, prevederile privind obligativitatea permiterii accesului recenzorilor în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate privată afectează dreptul garantat de către art. 27 din Constituția României.

2. Neconstituționalitatea OUG nr. 19/2020

OUG nr. 19/2020 a fost adoptată cu încălcarea a numeroase norme constituționale. Astfel:

(2.1.) OUG nr. 19/2020 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituția României, art. 1 alin. (3), art. 53, art. 26 și art. 27 din Constituția României

Așa cum am arătat anterior, afectează dreptul la viață privată și dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Or, potrivit art. 115 alin. (6) din ConstituțiaRomâniei ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituția Românieidrepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate, ele pot fi restrânse numaiîn condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituția României, prin lege ca act formal al Parlamentului, așa cum a stabilit CCR în jurisprudența sa constantă.

art. 1 alin. (3) și (5), precum și art. 79 alin. (1) din Constituție.(2.2) O.U.G. nr. 19/2020 a fost adoptată cu încălcarea

Proiectul de OUG nr. 19/2020 a fost transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 35 din 04 februarie 2020 și înregistrat la Consiliul Legislativcu D90 din 05 februarie 2020.

OUG nr. 19/2020 a fost adoptatăîn ședința de guvern din 04 februarie 2020.

În acest sens s-a pronunțat CCR prin Decizia nr. 221 din 02 iunie 2020, paragrafele 60-68 aplicându-se mutatis mutandis și în privința OUG nr. 19/2020:

60. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că este obligația autorității publice avizatoare să avizeze proiectele de acte normative care se referă la sfera sa de competență, iar neîndeplinirea acestei atribuții mai ales în privința actelor normative cu un impact social major constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul (Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, paragraful I.3, Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, paragraful I.2, Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, paragraful IV.A.2, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, sau Decizia nr. 455 din 4 iulie 2018, paragraful 68).”

61.Art. 79 alin. (1) din Constituție stabilește, în mod expres, că, în calitate de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, Consiliul Legislativ „avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații",iar art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptareGuvernului numai cu avizul Consiliului Legislativcu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător".

62.Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliului Legislativ are obligația de a contribui la asigurarea coerenței și unificării legislației (Decizia nr. 304 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 5 iulie 2017, paragraful 27). Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea și coerența textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art. 79 alin. (1) din Constituție nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat.

63. În cauză, Curtea reține că inițial Consiliul Legislativ a emis Avizul negativ nr. 91 din 10 februarie 2020 cu privire la proiectul de Ordonanță de urgențăa Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul achizițiilor publice/sectoriale, proiect transmis de Guvern la data de 4 februarie 2020 șiprimit și înregistrat la Consiliul Legislativ în data de 5 februarie 2020. De asemenea, ulterior, Consiliul Legislativ a emis Avizul negativ nr. 95 din 10 februarie 2020 cu privire la proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, proiect transmis de Guvern la data de 6 februarie 2020 și primit și înregistrat la Consiliul Legislativ în data de 6 februarie 2020.

64. Curtea observă că ordonanța de urgență criticată a fost adoptată la data de 4 februarie 2020 și are un alt titlu față de ordonanța de urgență inițială transmisă la avizare („pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul achizițiilor publice/sectoriale", respectiv „pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice"), astfel încât se ridică două probleme de principiu: (i) care este data la care s-a cerut avizul Consiliului Legislativ, (ii) dacă ordonanța de urgență a fost adoptată fără a se fi solicitat avizul Consiliului Legislativ.

65. În ceea ce privește data la care s-a cerut avizul Consiliului Legislativ, din cele două avize emise rezultă că proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul achizițiilor publice/sectoriale a fost transmis de Guvern în vederea avizării la data de 4 februarie 2020, iar proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, cea care face obiectul controlului de constituționalitate, a fost transmis de Guvern în vederea avizării la data de 6 februarie 2020, în timp ce ordonanța de urgență având acest din urmă titlu a fost adoptată la 4 februarie 2020. Din această stare de fapt rezultă indubitabil caracterul contradictoriu al procedurii de avizare, parte a celei de adoptare a ordonanței de urgență criticate, pentru că fie se reține că pentru unul și același act a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ de două ori, fie că după solicitarea primului aviz, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență și ulterior a solicitat un alt aviz, fie că sunt două proiecte de ordonanță de urgență diferite și pentru fiecare s-a solicitat avizul la două date diferite.

66. Aspectul comun al acestor trei ipoteze de lucru este acela că Guvernul, după ce a adoptat ordonanța de urgență și fiind, în același timp, demis prin moțiune de cenzură la data de 5 februarie 2020, nu putea în data de 6 februarie 2020 să solicite avizul Consiliului Legislativ, întrucât este evident că avizele se solicită înainte de adoptarea actului normativ de reglementare primară de către un Guvern care își exercită în plenitudine atribuțiile sale. Prin urmare, cea de-a doua solicitare a avizului a fost realizată cu încălcarea evidentă a dispozițiilor art. 1 alin. (5),art. 79 alin. (1) și ale art. 110 alin. (3) din Constituție, fiind mai degrabă rezultatul unei erori de apreciere, și nu poate fi valorificată în evaluarea existenței solicitării avizului prevăzut de art. 79 alin. (1) din Constituție.

67. Așadar, validă poate fi numai prima solicitare de aviz, însă această solicitare a fost realizată în mod formal din moment ce a fost înregistrată la Consiliul Legislativ în ziua următoare celei a adoptării prezentei ordonanțe de urgență. Termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanță de urgență să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanței de urgență și să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanței de urgență, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situația ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat, așa cum s-a întâmplat în cauza de față. Astfel, data înregistrării la Consiliul Legislativ a adresei de solicitare a avizului său este certă, și anume 5 februarie 2020, iar Curtea nu poate decât să concluzioneze că, la data emiterii ordonanței de urgență, Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ și astfel a încălcat art. 1 alin. (3) și (5), precum și art. 79 alin. (1) din Constituție.

68. În consecință, Curtea constată că obligația de a solicita avizul Consiliului Legislativ are natură constituțională și sfera sa de aplicarenu se limitează doar la actele normative care vizează un anumit domeniu de reglementare (a se vedea avizul Consiliului Superior al Magistraturii), ci privește actul normativ în ansamblul său, ceea ce înseamnă că încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), precum și a art. 79 alin. (1) din Constituție vizează ordonanța de urgență, în ansamblul său.”

(2.3) O.U.G. nr. 19/2020 a fost emisă cu încălcareaart. 110 alin. (4) din Constituție și art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la art. 37 alin. (3) din OUG nr. 57/2019

OUG nr. 19/2020 a fost adoptată în ședința Guvernului din 04 februarie 2020.

În ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului din05.02.2020a fost retrasă încrederea adoptată Guvernului Orbanprin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

OUG nr. 19/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial la 12 februarie 2020.

PotrivitRegulamentului Guvernului din 10 mai 2009privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării (aprobat prin HG nr 561/2009):

Capitolul VIII Dispoziții privind analiza, supunerea spre adoptare în cadrul ședinței Guvernului a proiectelor de documente de politici publice și a proiectelor de acte normative, precum și procedura ulterioară adoptării acestora”

Articolul 39

(1) Primul-ministru stabilește data, ora și locul desfășurării ședinței Guvernului pe care o conduce.

(2) Proiectul agendei de lucru a ședinței Guvernului este întocmit de Secretariatul General al Guvernului și prezentat spre aprobare primului-ministru.

(3) Agenda de lucru a ședinței Guvernului se comunică de către Secretariatul General al Guvernului, împreună cu proiectele de documente de politici publice, proiectele de acte normative sau alte documente, precum și documentele însoțitoare respective, tuturor membrilor Guvernului, conducătorilor altor autorități publice interesate, precum și altor participanți la ședința Guvernului, cu cel puțin 24 de ore înainte de ziua ședinței Guvernului.

Articolul 40

(1) Înainte de începerea dezbaterilor sau în cursul acestora inițiatorii pot solicita primului-ministru, motivat, retragerea sau amânarea proiectelor de documente de politici publice, proiectelor de acte normative sau a altor documente aflate pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.

(2) În cazuri excepționale, primul-ministru poate aproba ca pe durata desfășurării ședinței Guvernului să fie luate în discuție și proiecte de documente de politici publice, proiecte de acte normative sau alte documente neînscrise pe agenda de lucru, dacă acestea reclamă o decizie urgentă a Guvernului.

(3) În cazul acestor chestiuni urgente, inițiatorul are obligația să își însușească observațiile și propunerile cu privire la forma și legalitatea acestor proiecte cuprinse în documentele prevăzute la art. 24 și 25.

Articolul 41

(1) Decizia Guvernului cu privire la fiecareproiect de document de politici publice, proiect de act normativ sau alt document, luată ca urmare a rezultatului dezbaterilor, este marcată prin anunțul primului-ministru privind adoptarea/ aprobarea, amânarea, respingerea sau retragerea acestuia, după caz.

(2) Stenograma ședinței Guvernului se întocmește prin grija Secretariatului General al Guvernului și se certifică de către secretarul general al Guvernului. Aceasta reflectă hotărârile luate, punctele de vedere, persoanele care au luat cuvântul, sarcinile și termenele de implementare a sarcinilor.

Articolul 42

(1)După adoptare, Secretariatul General al Guvernului finalizează proiectul de act normativ prin operarea observațiilor de tehnică legislativă.

(2) Dacă proiectul de document de politici publice sau proiectul de act normativ este aprobat cu modificări de formă în ședința Guvernului, inițiatorul are obligația să modifice textul respectivului proiect de document de politici publice sau de act normativ și să îl transmită Secretariatului General al Guvernului.

(3) În situația în care inițiatorul nu operează modificările aprobate de Guvern, proiectul de act normativ sau proiectul de document de politici publice va fi repus în mod obligatoriu pe agenda reuniunii de lucru pregătitoare în vederea modificării sau retragerii acestuia.

Articolul 43

(1) Proiectele de acte normative cărora li s-au adus modificări de fond ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința Guvernului vor fi supuse unei noi avizări a Consiliului Legislativ, a Curții de Conturi a României, a Consiliului Concurenței, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a Consiliului Economic și Social și/sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. În situația în care, ca urmare a noii avizări de către aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.

(2) Repunerea pe agenda de lucru a ședinței Guvernului este obligatorie și în cazul proiectelor de acte normative adoptate potrivit art. 40, dacă:

a) acceptarea ulterioară a observațiilor cuprinse în documentele prevăzute la art. 22 și 24 determină modificări de fond ale proiectului;

b) avizele Consiliului Legislativ, Curții de Conturi a României, Consiliului Concurenței, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Economic și Social și/sau al Consiliului Superior al Magistraturii sunt negative, după transmiterea de către inițiator a punctului său de vedere la Secretariatul General al Guvernului.

(3) În toate cazurile, dacă ulterior adoptării inițiatorul solicită operarea altor modificări, care nu au fost aprobate de Guvern, Secretariatul General al Guvernului are obligația să repună respectivul proiect de act normativ pe agenda de lucru.

Articolul 44

Inițiatorul are obligația de a transmite Secretariatului General al Guvernului formele refăcute ale proiectelor de acte normative atât pe suport hârtie, în copie certificată, însoțite de o adresă care să cuprindă proprietățile documentelor referitoare la numărul de caractere și data ultimei salvări, cât și pe e-mail, în fișier electronic certificat.

Articolul 45

(1) După ședința Guvernului, Secretariatul General al Guvernului va proceda la:

a)definitivarea actului normativ adoptat, în condițiile art. 42 și 43;

b) prezentarea actului normativ adoptat primului-ministru, în vederea semnării, și miniștrilor care au obligația punerii lui în executare, în vederea contrasemnării. Contrasemnarea unui act normativ adoptat de Guvern este obligatorie în termen de cel mult 24 de ore de la data semnării acestuia de către primul-ministru;

c) numerotarea actelor normative în cadrul anului calendaristic; actele Guvernului vor purta data ședinței Guvernului în care acestea au fost adoptate;

d) transmiterea la Senat, la Camera Deputaților ori, după caz, la Administrația Prezidențială a proiectelor de legi, însoțite de expunerile de motive ale acestora, de hotărârile de supunere a lor spre adoptare, de tabelul comparativ sau de concordanță, dacă este cazul, semnate de primul-ministru;

e) transmiterea către secretarul general al Camerei Deputaților, cu solicitarea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, însoțite, după caz, de instrumentele de prezentare și motivare ale acestora, semnate de ministrul sau miniștrii inițiatori. Sunt exceptate de la publicare hotărârile Guvernului și/sau anexele acestora care intră sub incidența art. 108 alin. (4) ultima teză din Constituția României, republicată, sau a art. 2 alin. (2), a art. 15 lit. e) și f), a art. 17, 18, 23 și a art. 31 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, hotărâri și/sau anexe care se trimit numai instituțiilor interesate. Declasificarea hotărârilor Guvernului și/sau a anexelor acestora se face la solicitarea motivată a inițiatorului, prin hotărâre a Guvernului, în temeiul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, cu modificările și completările ulterioare, al art. 19 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu;

f) publicarea instrumentelor de prezentare și motivare pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului;

g)transmiterea la Senat, la Camera Deputațilorori, după caz, la Administrația Prezidențială a ordonanțelor șia ordonanțelor de urgență ale Guvernului,însoțite de expunerea de motive a proiectelor de legi pentru aprobarea acestora, de hotărârile de adoptare, de tabelul comparativ sau de concordanță, dacă este cazul, și de avizul Consiliului Legislativ, semnate de primul-ministru.

(2) Secretariatul General al Guvernului transmite secretarului general al Camerei Deputaților actele normative adoptate de Guvern, în vederea publicării, pe suport hârtie, în copie certificată, însoțite de o pagină care să cuprindă proprietățile documentului referitoare la numărul de caractere și data ultimei salvări, precum și pe e-mail, în fișier electronic certificat.

(3) Certificarea se realizează prin aplicarea ștampilei Secretariatului General al Guvernului pe fiecare pagină, fără a se suprapune pe text, iar pentru forma electronică, prin semnătură electronică. Pentru transmiterea formei electronice se vor desemna anumite persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care vor avea dreptul la semnătură electronică.

(4) În procesul de publicare, Secretariatul General al Guvernului și inițiatorii actelor normative adoptate de Guvern au obligația de a comunică neîntârziat, în scris, secretarului general al Camerei Deputaților date, informații și precizări, solicitate de acesta sau, în mod nemijlocit, de Regia Autonomă "Monitorul Oficial", necesare îndeplinirii cerințelor legale de publicare. În cazul în care solicitarea de date, informații și precizări se face pe cale electronică, răspunsul se va face tot pe cale electronică, prin semnătură electronică.

(5) Transmiterea către Senat și Camera Deputaților a proiectelor de legi, respectiv a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență potrivit alin. (1) lit. d) și g) se face de către Secretariatul General al Guvernului, acesta comunicând Departamentului pentru Relația cu Parlamentul copii ale tuturor acestor documente, în vederea monitorizării procesului legislativ parlamentar.

(6) În vederea publicării pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului sau, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea I, inițiatorilor le revine obligația să transmită Secretariatului General al Guvernului, imediat după adoptare, instrumentul de prezentare și motivare, semnat numai de conducătorul/conducătorii autorității/ autorităților publice inițiatoare, care să se refere la forma finală a actului normativ, precum și la avizul Consiliului Legislativ.

(7) În conformitate cu dispozițiile art. 75 din Constituția României, republicată, se supun spre dezbatere și adoptare:

a) Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi prevăzute la art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare;

b) Senatului, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi prevăzute la art. 88 alin. (7) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările ulterioare.

Articolul 46

(1) Secretariatul General al Guvernului publică documentele de politici publice aprobate de Guvern pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului, în baza de date a documentelor de politici publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare.

(2) Documentele de politică publică aprobate de Guvern sunt publicate și de către inițiator pe pagina de internet proprie, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt menținute pe pagina de internet pe toată durata valabilității acestora.

Articolul 47

Instrumentele de prezentare și motivare, variantele și formele succesive ale proiectelor de acte normative, originalul actului normativ adoptat, precum și documentele de politici publice se păstrează de Secretariatul General al Guvernului, astfel încât să se asigure cunoașterea întregului proces de elaborare a actului normativ respectiv.”

Potrivit art. 110 alin. (4) din Constituția României: ”Guvernulal cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2)îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”

Potrivit art. 37 alin (3) din OUG nr. 57/2019privind Codul Administrativ ”În cazul încetării mandatuluisau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernulnu poate să emităordonanțe sau ordonanțe de urgențăși nu poate iniția proiecte de lege.”

Or, procedura de emitere a OUG nr. 19/2020 a fost finalizată la data de 12 februarie 2020, dată la care Guvernul Orban era demis ca urmare a retragerii încrederii de către Parlament la data de 05.02.2020 și nu mai putea emite Ordonanțe de Urgență conform art. 110 alin. (4) din Constituția României.

Proiectul de OUG nr. 19/2020 a fost transmisă spre avizare Consiliului Legislativ la data de 05.02.2020, iar aspectele menționate anterior se regăsesc și în avizul Consiliul Legislativ nr. 102/10.02.2020 care a avizat negativ proiectul de OUG.

Față de cele menționate anterior, vă rugăm:

1. să constatați că sunt încălcate drepturile fundamentale ale cetățenilor români garantate de art. 1 alin. (3) coroborat cu art. 26 și 27 din Constituția României (dreptul la viață privată și dreptul la inviolabilitatea domiciliului), ca urmare a adoptării cu încălcarea dispozițiilor constituționale a OUG nr. 19/2020 precum și punerea în aplicarea a acesteia pentru organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021;

2. în exercitarea atribuțiilor ce vă revin să întreprindeți demersurile necesare pentru stoparea încălcării drepturilor fundamentale ale cetățenilor români, respectiv să sesizați Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 19/2020.

Cu stimă,

Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept

Prin președinte Elena Radu

VIDEO:

Citiți și Av. Elena Radu: Dacă nu îți convine Recensământul, e cazul să te opui. Ce poți să pățești altfel