ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților se dezbate proiectul de lege PL-x 44/2022 pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Am participat la dezbatere și am prezentat observațiile mele cu privire la proiectul PL-x nr. 44/2022 prin raportare la asigurarea dreptului cetățeanului la un proces echitabil, prin prisma independenței și imparțialității judecătorului. 

Având în vedere istoricul și Hotărârea CSM nr 225/2019, Proiectul de lege PL-x nr. 44/2022 nu asigură dreptul cetățeanului la un proces echitabil. 

Conform concluziilor CSM din Hotărârea nr. 225/2019, în perioada în care competența de cercetare penală a judecătorilor și procurorilor era la DNA, ca urmare a practicilor procurorilor care au instrumentat cauze cu judecători, a fost afectată independența și imparțialitatea judecătorilor și, implicit, dreptul la un proces echitabil al cetățenilor. 

Cum s-a generat această anomalie? 

Ca urmare a faptului că procurorii din cadrul DNA care  cercetau penal un judecător  instrumentau și cauze care vizau alți cetățeni care nu erau magistrați și care se soluționau de către același judecător cercetat de DNA. 

Practic, procurorii DNA puteau sa influențeze direct sau indirect, prin exercitarea de presiuni, judecătorii care se se pronunțau pe rechizitoriile DNA. 

Da, au fost diverse probleme în lege privind modalitatea de funcționare a SIIJ (lipsă personalitate juridică, lipsă birouri teritoriale, lipsă procurori etc), însă nu s-a dorit remedierea acestora. 

Dar, prin modalitatea de organizare a SIIJ, această practică a fost înlăturată, deoarece nu mai exista un contact direct între structura de parchet care efectua cercetarea penală și judecătorul care se pronunța pe rechizitorii. 

Urmărirea penală se efectua de către SIIJ, reprezentarea în instanță se efectua de Secția judiciara a PICCJ. 

Practic exista un prim filtru obiectiv cu privire la rechizitoriul întocmit, rolul Ministerului Public fiind acela de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. 

Pe de altă parte, nu mai exista posibilitatea exercitării vreunei presiuni asupra judecătorului care se pronunța asupra unui rechizitoriu din partea procurorului care îl cercetează pe judecătorul respectiv. 

Prin proiectul de lege nr. 44/2022 eliminarea acestui risc de exercitare de presiuni asupra judecătorului nu mai exista, deoarece procurorii anume desemnați efectuează urmărire penală și în alte cauze decât cele cu judecători și procurori (art 3 alin 4 din proiectul PL-x 44/2022) 

Practic, acest proiect de lege menține riscul care a existat în perioada în care competența de cercetare a magistraților se afla la DNA. 

Se menține riscul exercitării unei presiuni asupra judecătorilor cu afectarea independenței și imparțialității acestora. Însă, de acum această presiune nu se va mai exercita de către DNA, ci de procurorii anume desemnați potrivit prezentului proiect de lege. 

Or, pentru a elimina acest risc, alin 4 al art 3 din PL-x nr. 44/2022 trebuie să fie eliminat. 

Un alt lucru bun la SIIJ este acela că era o structura total DEPOLITIZATĂ, toți procurorii SIIJ fiind desemnați de CSM în urma unei proceduri transparente, publice. 

Or, în proiectul PL-x nr. 44/2022 se menține influența politicului în desemnarea procurorilor și este afectată independența și imparțialitatea sistemului de justiție. Acest aspect este menționat atât în avizul CSM, cât și în avizul Consiliului Legislativ, în care se menționează că procurorii de la nivelul secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PICCJ sunt desemnați conform procedurii de la art 54 alin (1) din Legea nr. 303/2004, procedura care implică într-o oarecare măsură factorul politic (numirea se face de către Președintele României, la propunerea Ministrului Justiției, cu avizul secției de procurori a CSM).  

Mai mult, nici procedura de desemnare a procurorilor nu este transparentă. 

Spre deosebire de modalitatea de desemnare a procurorilor SIIJ care prevede un interviu care este transmis în direct și ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în PL-x nr. 44/2022 se prevede că Plenul CSM POATE invita procurorii în vederea susținerii unui interviu.

În plus, legea este una organică și poate să stabilească competența funcțională pentru procurorul ierarhic superior și este esențial ca să fie numit tot ca procurorii anume desemnați și un procuror șef secție adjunct care să confirme sau să infirme actele procedurale sau procesuale penale. 

Toți trebuie să fie la fel numiți, și procurorii de execuție și cel ierarhic superior, cu garanțiile similare.