ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Dacă nu vreau să îi permit recenzorului să intre pe scara blocului unde locuiesc (că e spațiu comun și am și eu o cotă parte drept de proprietate pe el), îmi iau amendă și mă pot duce la pușcărie, în cazul în care nu o plătesc.

Dar ăla care a aprobat legea care prevede că e contravenție dacă nu îl las pe recenzor pe scara blocului, el încălcând art 27 alin. 1 din Constituție care prevede „Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia”? El nu pățește nimic, nu are niciun risc sa meargă la pușcărie.

Sunt obligată să plătesc impozite la bugetul de stat. Dacă nu o fac, mă aleargă fiscul și mă execută. 

Ăla care refuză să îmi pună la dispoziție contractele de achiziție a vaccinurilor, invocând-mi confidențialitatea, dar încălcând art 31 alin 1 din Constituție, potrivit cărora „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”, nu pățește nimic. 

Nici ăia care gestionează banii publici și fac politicile publice într-o asemenea modalitate în care nu beneficiez de un trai decent nu pățesc nimic. Asta, în condițiile în care încalcă art. 47 alin 1 din Constituție: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” 

Se emite un act administrativ normativ în mod nelegal, sunt lipsită de libertate în baza lui, carantinată la domiciliu. 

Mă adresez instanței cu o contestație împotriva carantinei. 

Mă adresez instanței și cu o acțiune în anularea actului normativ administrativ, dar îmi stabilește termen la sfintele calende. 

Între timp, execut măsura privativă de libertate a carantinei și, ulterior, se constată că actul administrativ era nelegal, ba chiar nu exista. 

Deci, eu mi-am executat „pedeapsa”, dar ăla care a adoptat actul administrativ normativ nu răspunde cu nimic și nici ăla care nu mi-a permis accesul eficace la instanță, în condițiile în care art. 21 din Constituție prevede: „(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept." 

Și exemplele pot continua. 

Întrebarea mea este: pe ăștia din puterea legislativă, executivă și judecătorească care mă sancționează pe mine pentru că ei nu și-au respectat propriile obligații, pe ei cine îi sancționează? 

Nu ar trebui sancționați, totuși, înainte de a fi eu sancționată pentru ca eu să pot dovedi că nu am de ce să fiu sancționată, deoarece presupusa faptă nu există, fiind vorba de un abuz de putere a ăluia care mă obligă?

Parcă așa trebuiau să funcționeze lucrurile în statul român: toată lumea să răspundă și nimeni să nu fie mai presus de lege și să nu aibă privilegii. 

Art. 16 din Constituție:

„(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”