Pe parcursul ultimilor 3 ani am oferit suport juridic în vederea readucerii unor comunități religioase din jurisdicția Mitropoliei Moldovei (Patriarhia Rusă) în sânul Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română). Deși teoretic Legea nr. 125/2007 privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie[1] permite oricărei comunități religioase retragerea liberă din cultul de care a aparținut anterior și aderarea la alt cult, în practică statul a creat pârghii prin care Mitropolia Moldovei este în stare să împiedice în orice moment acest proces. Pentru a înțelege mai bine care sunt pârghiile de „prevenire și împiedicare” a procesului de revenire a comunităților religioase sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei, venim cu explicațiilor și exemplificările corespunzătoare.

Acțiunile abuzive ale Guvernului de la Chișinău. La 11 iunie 2002, Guvernul condus de Vasile Tarlev a adoptat Hotărârea nr. 740 cu privire la edificiile și locașurile de cult,[2]publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 79-81/838 din 20 iunie 2002. Hotărârea în speță anticipa admiterea în legalitate, sub presiune internațională, a Mitropoliei Basarabiei, ca urmare a Hotărârii CtEDO din 13 decembrie 2001 (definitivă din 27 martie 2002)[3]. Scopul nedeclarat al Hotărârii de Guvern nr. 740/2002 era și rămâne împiedicarea comunităților ortodoxe de a părăsi Mitropolia Moldovei care se supune canonic Patriarhiei Ruse și de a reveni, cu tot cu edificiile de cult, în jurisdicția canonică a Mitropoliei Basarabiei.

După cum se știe, Hotărârea CtEDO în dosarul Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova a devenit definitivă la 27 martie 2002, iar Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată legal la 30 iulie 2002 (limita fixată de Consiliul Europei fiind 31 iulie 2002: Recomandarea APCE nr. 1554 din 24 aprilie 2002 „Funcționarea instituțiilor democratice în Moldova”), interval care cuprinde, aproape la limită, și data de 11 iulie 2002. De reținut că, în paragraful 105 al Hotărârii sale în speța Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, CtEDO a apreciat: „În cazul în speță, Curtea notează că, nefiind recunoscută, Biserica petiționară nu-și poate desfășura activitatea. În particular, preoții săi nu pot sluji, membrii săi nu se pot reuni pentru a-și practica religia și, fiind lipsită de personalitate juridică, aceasta nu poate beneficia de protecția juridică a patrimoniului său.”

În acest sens, cunoscându-se că în cei zece ani cât a activat forțat în afara recunoașterii legale, Mitropolia Basarabiei crease un important patrimoniu profan și sacru (edificii și locașuri de cult) nelegalizat pe motivul neconferirii personalității juridice, Hotărârea nr. 740/2002 constituie o măsură pripită de împiedicare, cel puțin parțială, a legalizării de către Mitropolia Basarabiei a propriilor sale edificii sau locașuri de cult până la înregistrarea ei legală.

Hotărârea Guvernului nr. 740/2002 a fost contestată la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care, în urma parității de voturi (3:3) a sistat examinarea constituționalității actului normativ. În acest sens, Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr. 1 din 16 ianuarie 2007, o opinie separată a fost formulată de către președintele Curții Constituționale, Victor Pușcaș, judecătorul raportor Mircea Iuga și judecătorul Curții Constituționale Ion Vasilati.

Hotărârea Guvernului nr. 740 nu este conformă cu prevederile Constituției Republicii Moldova, care, în alineatul 2 al articolului 102 Actele guvernului, indică asupra faptului că „Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor”. În speță, Hotărârea Guvernului nr. 740/2002 nu este adoptată realmente pentru executarea vreunei legi în vigoare, chiar dacă unele legi sunt invocate formal în preambulul hotărârii. Hotărârea Guvernului nr. 740/2002 deschide calea pentru posibile ingerințe, abuzuri de putere și tratamente discreționare sau arbitrare din partea administrației publice locale și centrale de stat, și nu oferă suficiente garanții împotriva unor asemenea abuzuri. Hotărârea Guvernului nr. 740/2002 nu răspunde criteriilor de neutralitate și imparțialitate pe care statul este obligat să le respecte în raport cu toate cultele religioase din spațiul său de jurisdicție, așa cum stabilește vasta jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Se cuvine să mai arătăm că Hotărârea Guvernului nr. 740/2002 se înscrie pe aceeași linie cu un alt act normativ adoptat de Guvernul Vasile Tarlev I, și anume Hotărârea nr. 1008 din 26 septembrie 2001, prin care erau aprobate modificările introduse în Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Moldovei), aceasta fiind atunci proclamată cu de la sine putere „succesoare juridică a Mitropoliei Basarabiei”. Hotărârea de Guvern nr. 1008 din26.09.2001[4] a fost invocată de CtEDO în Hotărârea sa pronunțată în speța Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova (paragraful 42). La 14 aprilie 2004 Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova a menținut hotărârea Curții Supreme de Justiție din 31 martie 2004 în partea referitoare la anularea HG nr. 1008/2001. Aceasta din urmă fusese adoptată cu puțin timp înainte de audierile ținute la CtEDO în data de 2 octombrie 2001 și fusese concepută ca mijloc de blocare a Mitropoliei Basarabiei în demersurile sale de revendicare în instanțele judecătorești ale Republicii Moldova a drepturilor de proprietate asupra bunurilor (inclusiv edificiilor și locașurilor de cult) spoliate în perioada regimului totalitar comunist de ocupație.

De asemenea, prin intermediul Hotărârii de Guvern 740/2002 a fost stabilită și lista edificiilor de cult care au statut de monumente ocrotite de stat, conform Registrului monumentelor Reublicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.153-XII din 22 iunie 1993[5], în condițiile în care această listă nu fusese anterior publicată în Monitorul Oficial. Aici trebuie de menționat că toate edificiile de cult din RSSM au fost naționalizate de puterea sovietică la scurt timp după ocuparea estului României în 1944, iar după declararea independenței de către R. Moldova, aceste edificii de cult au rămas abuziv în proprietatea statului, fiind transmise tacit în folosința comunităților religioase.

Cum protejează Ministerul Culturii și Guvernul interesele Patriarhiei Ruse în R. Moldova?

La 4 ianuarie 2003 între Ministerul Culturii de la Chișinău și Mitropolia Moldovei a fost semnat în mod ilegal contractul de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură, în care se menționează transmiterea în folosință a parohiilor Mitropoliei Moldovei a edificiilor ecleziastice cu statut de monument protejat, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat și declarate monumente de istorie și cultură, conform Hotărârii Parlamentului nr. 1531 din 22 iunie 1993 pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor.

Ulterior, la 10 septembrie 2008, a fost încheiat un alt contract între Ministerul Culturii și Turismului și Mitropolia Moldovei, prin care acesteia i-au fost transmise în folosință 21 de mănăstiri pe un termen de 50 de ani.

Deși cultele religioase sunt separate de stat, egale în fața legii și a autorităților publice, fiind interzisă discriminarea unui cult în defavoarea altuia, Ministerul Culturii a semnat contractele de colaborare cu Mitropolia Moldovei la 4 ianuarie 2003 și cel din 10.09.2008 în mod absolut ilegal și discriminatoriu, tratând inechitabil Mitropolia Basarabiei prin faptul că a transmis în folosința Mitropoliei Moldovei toate lăcașele de cult cu statut de monument istoric, unele fiind folosite la acea dată de către Mitropolia Basarabiei.

Ilegalitatea acestui contract este determinată și de faptul că până astăzi nu există nici un act normativ prin care edificiile de cult cu statut de monument istoric să fie transmise în gestiunea Ministerului Culturii de către statul R. Moldova și să-i acorde acestuia dreptul de a semna contracte de dare în folosință a lăcașurilor de cult. În temeiul art. 7 alin. 4) din Legea nr. 1530/1993 stabilește că anume: Consiliile raionale, municipale, orășenești și comunale dispun de monumentele de stat sub formă de bunuri imobile ce se află pe teritoriul raionului, municipiului, orașului sau comunei.[6] Concomitent, Hotărârea de Guvern nr. 740/2002 prevede că Ministerul Culturii va perfecta, în comun cu organele ierarhic superioare ale cultelor religioase, înregistrate pe teritoriul republicii, actele de folosință gratuită a edificiilor de cult cu statut de monumente ocrotite de stat (specificate în anexă) în care funcționează părțile componente ale cultelor respective. Această disconcordanță legislativă crează premisele unor discriminări față de comunitățile religioase dar și față de cultele religioase amintite mai sus și expun comunitățile religioase care vor să adere la Mitropolia Basarabiei la un șantaj continuu din partea Mitropoliei Moldovei care are semnat cu Ministerul Culturii (sic) contractele de colaborare din 2003 și 2008 privind darea în folosință gratuită a tuturor lăcașurilor de cult cu statut de monument istoric.  De asemenea, prin scrisoarea nr. 08/5-09/1334 din 28.06.2022 Ministerul Culturii  a reconfirmat faptul că nu are competența de a dispune de lăcașurile de cult cu statut de monument istoric și că va iniția procedura de identificare a soluției optime de modificare a cadrului legal care ar permite Ministerului Culturii de a transmite în folosință monumentele ocrotite de stat care nu se află în administrarea altor organe de stat.

Deși „contractele de colaborare” nu pot constitui temei de înscriere a unor drepturi în Registrul Bunurilor Imobile, Mitropolia Moldovei și-a înscris parțial[7] și abuziv dreptul de folosință asupra edificiilor de cult cu statut de monument istoric pentru a putea preveni trecerea propriilor comunități religioase sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. Spre exemplu, comunitatea religioasă Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” din s. Filipeni, r-nul Leova a aderat la Episcopia Basarabiei de Sud (Mitropolia Basarabiei) în septembrie 2020, iar după încheierea acestui proces și obținerea extrasului și statutului în redacție nouă, s-a adresat Serviciului Cadastral Leova cu o solicitare de a efectua modificări în Registrul Bunurilor Imobile (RBI) în vederea excluderii sintagmei „Mitropolia Moldovei” de la subcapitolul III unde este înregistrat dreptul de folosință al comunității asupra lăcașului de cult cu statut de monument istoric.

Pe lângă faptul că Serviciul Cadastral Leova a refuzat să efectueze aceste modificări legitime, a anunțat Mitropolia Moldovei despre existența acestei solicitări, iar la finele lunii octombrie ultima a depus plâgere la Inspectoratul de Poliție Leova cu privire la faptul că edificiul de cult cu statut de monument istoric din satul Filipeni ar fi folosit ilegal de comunitatea religioasă Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” din s. Filipeni din cadrul Mitropoliei Basarabiei (după aderare) în încercarea de a pune presiuni asupra preotului Jean Goreanu de a renunța la aderarea la Episcopia Basarabiei de Sud. Între timp, la 3 octombrie 2020, Mitropolia Moldovei a încercat prin intermediul vicarului episcopiei de Cahul să îl alunge pe preotul Jean Goreanu din Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” și să numească un alt preot docil Mitropoliei Moldovei. Aceste evenimente s-au petrecut lângă curtea Bisericii unde s-au adunat peste 300 de enoriași și primari din satele vecine care au alungat reprezentanții Mitropoliei Moldovei din localitate.[8]La scurt timp, Mitropolia Moldovei i-a interzis formal preotului Jean Goreanu să mai slujească în calitate sa de preot, însă această interdicție este caducă, deoarece la data emiterii, Jean Goreanu nu mai era preot în cadrul Mitropoliei Moldovei.

Dacă acest incident a avut un final fericit datorită solidarității credincioșilor, totuși foarte multe comunități religioase ezită să adere la Mitropolia Basarabiei tocmai din cauza faptului că preoții pot fi caterisiți peste noapte și șantajați prin organele de forță și schimbarea cheii de la ușa Bisericii.

Trebuie de amintit și faptul că atunci când o comunitate religioasă aderă de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei se impune de multe ori modificarea denumirii (în cazul când în denumire se regăsește sintagma „Mitropolia Moldovei”) prin publicarea unui anunț în Monitorul Oficial. Cu părere de rău, există unii anagajați ai acestei instituții care raportează imediat Mitropoliei Moldovei existența unor astfel de anunțuri, înainte ca ele să iasă de sub tipar. Spre exemplu, preotul din s. Cobușa Nouă – Nicolai Goreanu – a depus în februarie 2021 o cerere de publicare în Monitorul Oficial a anunțului privind schimbarea denumirii Comunității Religioase Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din cadrul Mitropoliei Moldovei în Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă Română Nașterea Maicii Domnului din s. Cobusca Nouă, r. Anenii Noi din cadrul Mitropoliei Basarabiei. A doua zi, preotul Nicolai Goreanu a fost telefonat de conducerea Mitropoliei Moldovei și i s-a cerut să renunțe în decurs de câteva ore la aderarea la Mitropolia Basarabiei prin retragerea cererii de publicare a anunțului în Monitorul Oficial sub riscul caterisirii pe parcursul aceleiași zile.

În aceste circumstanțe, posibilitatea cea mai eficientă de a garanta un climat cu adevărat liber, egal și nediscriminatoriu în procesul de aderare a comunităților religioase la un alt cult religios decât cel din care fac parte, o reprezintă modificarea HG nr. 740/2002 sau denunțarea Contractului de colaborare semnat de Ministerul Culturii cu Mitropolia Moldovei la 4 ianuarie 2003 și cel din 10.09.2008, prin care au fost transmise ilegal în folosința Mitropoliei Moldovei toate lăcașurile de cult cu statut de monument istoric (cca 600 unități).

Respectiv, în februarie-martie 2022 ne-am adresat unor deputați PAS (partidul care deține majoritatea parlamentară) cu o solicitare în vederea identificării unor soluții legale și a depășirii acestor lapsusuri normative. Discuțiile publice au implicat și organizarea unei mese rotunde cu reprezentanții Ministerului Culturii, care într-un final au refuzat să modifice HG nr. 740/2002 și să semneze acorduri de dare în folosință a edificiilor de cult cu statut de monument istoric direct cu fiecare comunitate religioasă în parte care va solicita acest lucru, și desigur a refuzat să denunțe unilateral Contractul ilegal din 4 ianuarie 2003, pe motiv că „așteaptă soluția instanței de judecată”. Totuși, cel mai important motiv care a stat la baza acestei poziții inerte a Ministerului Culturii a fost faptul că ei nu-și doresc ca în aceste vremuri de criză să deranjeze Mitropolia Moldovei deoarece ultima este o forță, iar aceste acțiuni ar putea avea consecințe electorale negative.

Instanțele de judecată examinează legalitatea Contractului de colaborare din 04.01.2003  și a celui din 10.09.2008 de peste 12 ani.

La 06 iulie 2010, Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Culturii și Turismului (începând cu data de 26 iulie 2017, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării) cu privire la anularea contractului de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04 ianuarie 2003, încheiat între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei.

În motivarea acțiunii, reclamanta Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor a relatat că prin hotărârea din 22 decembrie 2009 a Curții de Apel Chișinău, devenită irevocabilă, Ministerul Culturii și Turismului a fost obligat să furnizeze informația completă referitoare la faptul dacă vreun cult religios a solicitat de a încheia un contract de folosință și dacă a încheiat un asemenea contract în privința tuturor locașurilor de cult înscrise în Hotărârea Guvernului nr. 740 din 11 iunie 2002 cu privire la edificiile și locașurile de cult, precum și să furnizeze copiile acestor contracte administrative.

Atragem atenția că prin contractual încheiat între Ministerul Culturii și Turismului și Mitropolia Moldovei la 10 septembrie 2008, acesteia i-au fost transmise în folosință 21 de mănăstiri pe un termen de 50 de ani, fără ca Ministerul să respecte procedura legală de transmitere a acestor bunuri și fără a verifica dacă aceste bunuri se află în posesia Mitropoliei Moldovei, contractul fiind lovit de nulitate în temeiul art. 2 din Legea contenciosului administrative nr. 793/2000.

Deși Mitropolia Basarabiei a solicitat la 11 mai și 10 iunie 2010 Ministerului Culturii și Turismului să furnizeze informația oficială ce a stat la baza întocmirii acestor contracte și să le anuleze ca fiind lovite de nulitate, acesta din urmă a refuzat să satisfacă respectivele cerințe legale.

La 17 februarie 2012, reclamanta Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor a depus cerere de chemare în judecată în fața instanței de fond (pe atunci Curtea de Apel Chișinău), solicitând anularea acestor contracte și obligarea Ministerului Culturii și Turismului de a prezenta informația care a stat la baza semnării contractelor.

Prin hotărârea din 24 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Mitropolia Basarabiei împotriva Ministerului Culturii și Bisericii Ortodoxe din Moldova – Mitropolia Moldovei cu privire la anularea contractului de colaborare din 04 ianuarie 2003 și a contractului de transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008, precum și furnizarea informației privind materialele de lucru ce au stat la baza acestor contracte administrative.

Prin decizia din 30 ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Biserica Creștină Ortodoxă Autonomă Locală Mitropolia Basarabiei în cadrul Patriarhiei Române, casată integral hotărârea din 24 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău și trimisă cauza spre rejudecare după competență la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată și tardivă cererea de chemare în judecată înaintată de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor împotriva Ministerului Culturii și Bisericii Ortodoxe din Moldova „Mitropolia Moldovei” cu privire la anularea contractului de colaborare din 04 ianuarie 2003 și a contractului de transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008.

Prin decizia din 17 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor și casată hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în partea acțiunii privind anularea contractului de colaborare din 04 ianuarie 2003. În această parte, a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată și s-a declarat nul contractul de colaborare din 04 ianuarie 2003, în partea ce se referă la edificiile de cult care au statut de monumente ocrotite de stat, conform Registrului monumentelor Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531 din 22 iunie 1993, pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor, și se află în posesia parohiilor din cadrul Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor. În rest, a fost respinsă cererea de chemare în judecată privind anularea contractului de colaborare din 04 ianuarie 2003 și menținută hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în partea respingerii cerințelor privind anularea contractului de transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de importanță națională din 10 septembrie 2008, precum și furnizarea materialelor de lucru.

Prin decizia din 18 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, casată decizia din 17 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor și casată hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în partea respingerii ca tardivă a cererii de chemare în judecată. În această parte, a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. În rest, a fost menținută hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor și de Biserica Ortodoxă din Moldova „Mitropolia Moldovei". A fost casată decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor și menținută hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

La 21 ianuarie 2019, Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, iar prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată integral decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 30 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, casată hotărârea din 19 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, și emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a declarat nul contractul de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură, încheiat la 04 ianuarie 2003, între Ministerul Culturii și Înalt Pre Sfinția Sa Vladimir (Cantarean) Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove. S-a declarat nul contractul de transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de importanță națională, încheiat la 10 septembrie 2008 între Ministerul Culturii și Turismului și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, că prima instanță s-a referit la tardivitatea depunerii cererii prealabile și nu a cererii de chemare în judecată. Or, prin răspunsul Ministerului Culturii nr. 03-09/1670 din 10 iunie 2010, Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor i-a fost comunicată respingerea cererii prealabile, aceasta fiind examinată în fond (f.d. 14, vol. I). Astfel, instanța de apel a notat, că Ministerul Culturii nu a invocat la etapa respectivă tardivitatea cererii prealabile depuse de Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor. Or, asupra tardivității cererii prealabile, urmează să se expună doar organul administrativ căruia i s-a adresat cererea prealabilă, la etapa soluționării acesteia, în cadrul judecării acțiunii de contencios administrativ instanța de judecată urmând a se expune numai asupra termenului prevăzut de art. 17 a Legii contenciosului administrativ, ce ține de termenul de adresare în judecată.

Instanța de apel a constatat, că la încheierea contractului de colaborare din 04 ianuarie 2003, cât și la încheierea contractului de transmitere în folosință și obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de 8 importanță națională din 10 septembrie 2008, nu a fost respectată procedura stabilită de pct. 4 din hotărârea Guvernului nr. 740 din 11 iunie 2002. Or, Ministerul Culturii urma să perfecteze contractele respective în comun cu toate organele ierarhic superioare ale cultelor religioase, înregistrate pe teritoriul republicii, actele de folosință gratuită a edificiilor de cult cu statut de monumente ocrotite de stat, inclusiv și cu Mitropolia Basarabiei, statutul căreia a fost înregistrat la 30 iulie 2002.

Ministerul Culturii nu a prezentat probe pertinente și concludente în confirmarea respectării procedurii stabilite de pct. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 740 din 11 iulie 2002, nu a informat Mitropolia Basarabiei despre intenția încheierii contractului de colaborare. Completul judiciar a menționat, că dreptul de folosință a anumitor bunuri imobile pentru desfășurarea ritualurilor constituie un element important pentru oricare cult religios, deoarece constituie locul unde enoriașii cultului sau părții componente se pot aduna și participa la activitățile cultului religios. Prin urmare, autoritățile statului trebuie să aibă un comportament similar, egal pentru toate cultele religioase, iar obligația de neutralitate și imparțialitate a acestora este incompatibilă cu faptul încheierii contractului de colaborare din 04.01.2003 și a contractului de transmitere în folosință și protecție a mănăstirilor monumente de istorie și cultură de importanță națională din 10.09.2008 doar cu un singur cult religios - Mitropolia Moldovei, fără a fi determinate în prealabil apartenența edificiilor de cult cu statut de monumente ocrotite de stat față de un anumit sau alt cult religios, fiind totodată ignorat faptul că, la 30 iulie 2002, în temeiul Ordinului nr.1651 a Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova, era înregistrată Mitropolia Basarabiei, Biserica Creștină Autonomă Locală din cadrul Patriarhiei. Astfel, autoritățile statutul au recunoscut același statut de Cult religios atât pentru Mitropolia Basarabiei cât și pentru Mitropolia Moldovei, or ambele din ele au același statut conform legislației.

Instanța de apel a constatat certitudinea faptului că a fost încălcat dreptul Mitropoliei Basarabiei stabilit de pct. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 740 din 11 9 iulie 2002, de a participa la încheierea contractului de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură.

La 27 ianuarie 2021 și ulterior, la 11 martie 2021, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, a depus cerere de recurs inițial și recurs motivat, prin care a solicitat casarea deciziei din 30 decembrie 2020 cât și a încheierilor Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, 12 mai 2015 și încheierii protocolare din 12 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Prin Decizia nr3ra-389/2021 din 18.10.2021 Curtea Supremă de Justiție a admis în mod abuziv acest recurs și a trimis din nou cauza la rejudecare în instanța de apel invocând motive abstracte precum: lipsa contractelor administrative la dosar în variantă autentificată, lipsa diligenței pentru înlăturarea erorilor admise de judecățile anterioare, lipsa unei argumentări clare din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns etc.

Toate aceste motive nu pot constitui temei de trimite a unei cause la rejudecare conform normelor processual civile, însă se pare că instanțele naționale de judecată și în mod special Curtea Supremă de Justiție nu doresc să tranșeze în mod definitive acest litigiu din două motive:

1.       Sub aspect legal anularea contractelor semnate înte Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei este singura soluție, iar pronunțarea unei hotărârii judecătoreștii contrarii ar duce în mod cert la o nouă condamnare a R. Moldova la CtEDO;

2.       În cazul pronunțării unei hotărâri definitive prin care s-ar anula contractele de transmitere în folosință gratuită a lăcașurilor de cult cu statut de monument istoric în custodia Mitropoliei Moldovei, există riscul ostracizării magistraților în cauză prin implicarea factorului politic.

De fapt, în cadrul acestei cauze contencioase, la un moment dat Ministerul Culturii a prezentat un înscris prin care a recunoscut acțiunea Mitropoliei Basarabiei și implicit a recunoscut ilegalitatea contractelor din n 04 ianuarie 2003 și 10.09.2008, însă la presiunile primului ministru și-a retras această cerere cu o zi înainte de ședința de judecată. Aceste evidențe vorbesc despre existența unei presiuni uriașe exercitate de factori externi, de interese venite din afara țării pentru a-și menține cu orice preț pârghiile de influență religioasă și politică asupra populației prin intermediul Mitropoliei Moldovei – cult religioas înființat la inițiativa Patriarhiei Ruse.

De fapt, nici Curtea de Apel Chișinău nu se grăbește să examineze acest dosar, în condițiile în care după trimiterea cauzei la rejudecare și până astăzi au avut loc 6 ședințe de judecată iar următoarea ședință este stabilită pentru data de 14.12.2022 pe motiv că urmează a fi interpelate anumite informații de la Agenția Servicii Publice.

În practica CtEDO, termenul acceptabil pentru examinarea unei cauze în contencios în fața celor 3 instanțe de judecată este de cel mult 5-6 ani, iar trimiterea cauzelor la rejudecare de către CSJ în repetate rânduri și din diferite motive nu este privită cu ochi buni de către Înalta Curte de la Strasbourg, fiindcă se prezumă lipsa calității actului de justiție. Tergiversarea examinării definitive și irevocabile a acestei cauzei timp de peste 12 ani de zile reprezintă o încălcare evidentă a dreptului Mitropoliei Basarabiei la un proces echitabil și la celeritatea procesului, încălcare de care nu este străină nici guvernul de la Chișinău.

De ce R. Moldova nu retrocedează edificiile de cult foștilor proprietari?

Chestiunea retrocedării proprietăților Mitropoliei Basarabiei reprezintă o rană deschisă încă din perioada sovietică, pe care autoritățile democratice de după 27.08.1991 au refuzat să o trateze. Deși Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea nr. 1225/1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice,[9] acest act normativ operează doar cu noțiunea de „persoană” nu și cu cea de „instituție”, fapt ce nu permite Mitropoliei Basarabiei să permită la retrocedarea legitimă a averilor confiscate în perioada ocupației sovietice.

Statul R. Moldova în mod deliberat a admis acest lapsus legislativ, pentru a nu oferi Mitropoliei Basarabiei oportunitatea firească de a-și redobândi averile confiscate iegal și în mod implicit lăcașurile sfinte care i-au aparținut în perioada interbelică, orfelinatele de copii, casele de oaspeți, mănăstirile și alte edificii administrative amplasate în mod special în centrul orașului Chișinău (sediul vechii Facultăți de Teologie, Hotelul Swiss etc).

Bisericile creștin-ortodoxe dintre Prut și Nistru au fost confiscate/naționalizate în mod ilegal după ocuparea Basarabiei de către armata bolșevică în 1944, în pofida faptului că au fost edificate prin efortul comunităților locale și a Mitropoliei Basarabiei în mod implicit. Deși R. Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991 față de URSS și nu s-a declarat o succesoare a acestei entități ateiste, totuși statul nostru deține astăzi în proprietate toate lăcașurile de cult confiscate ilegal de bolșevici în 1945. Această stare de lucruri lipsește de substanță art. 31 din Constituție care garantează separația cultelor religioase de stat, în condițiile în care statul gestionează vechile proprietăți ecleziastice și dispune de ele după bunul său plac, în mod arbitrar și cu încălcarea legislației în vigoare.

Guvernul de la Chișinău trebuie să înțeleagă că odată cu crearea premiselor legale privind retrocedarea averii Mitropoliei Basarabiei, majoritatea covârșitoare a comunităților religioase din cadrul Mitropoliei Moldovei va adera la Mitropolia Basarabiei, iar Patriarhia Rusă își va pierde pârghiile de inflență în R. Moldova și în mod implicit structurile politice de la Moscova. Asumarea unui asemenea proiect legislativ ar constitui cu adevărat expresia independenței R. Moldova față de Kremlin.

Care ar fi soluția?

În primul rând, considerăm că se impune modificarea punctul 4 din Hotărârea de Guvern nr. 740/2002 în următoarea redacție: Ministerul Culturii va perfecta, în comun părțile componente ale cultelor religioase, înregistrate pe teritoriul republicii, actele de folosință gratuită a edificiilor de cult cu statut de monumente ocrotite de stat (specificate în anexă).

Modificarea sintagmei „organele ierarhic superioare” cu sintagma „părțile componente” ar asigura legalitatea procesului de aderare și revenire a comunităților religioase de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei în condițiile în care fiecare comunitate religioasă va avea dreptul de folosință asupra lăcașului de cult cu statut de monument istoric în baza unui contract semnat direct cu Ministerul Culturii și nu prin intermediul conducătorilor cultului religios. Deținerea unui contract de folosință gratuită semnat direct cu Ministerul Culturii exclude influența negativă a Mitropoliei Moldovei din cadrul Patriarhiei Moscovei asupra comunităților religioase care doresc să revină sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei.

Totutși, această modificare a HG nr. 740/2002 va rămâne inaplicabilă dacă Parlamentul R. Moldova nu va modifica și art. 7 din Legea nr. 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, care în redacția actuală nu permite Ministerului Culturii semnarea contractelor de dare în folosință gratuită a lăcașurilor de cult cu statut de monumente istorice. Respectiv, art. 7 din această Lege trebuie  modificat și completat după cum urmează:

4) Consiliile raionale, municipale, orășenești și comunale dispun de monumentele de stat sub formă de bunuri imobile ce se află pe teritoriul raionului, municipiului, orașului sau comunei, cu excepția lăcașurilor de cult cu statut de monument istoric.

5)Ministerul Culturii dispune de lăcașurile de cult cu statut de monument istoric și este în drept să semneze contractile de dare în folosință.

Această modificare ar oferi pe deplin dreptul Ministerului Culturii de a semna contracte de folosință gratuită a lăcașurilor de cult cu statut de monument istoric direct cu fiecare comunitate religioasă în parte. De asemenea, Parlamentul R. Moldova ar urma să adopte un act normativ prin care să permită retrocedarea averilor confiscate ilegal Mitropoliei Basarabiei odată cu ocuparea teritoriului dintre Prut și Nistru de către armata sovietică.

Orice soluție ar urma să înceapă de la voința politică. Guvernul și Parlamentul de la Chișinău trebuie să își asume inițiativa repunerii în drepturile istorice ale Mitropoliei Basarabiei și a credincioșilor creștin-ortodocși din R. Moldova în virtutea drepturilor istorice dar și pentru a fortifica independența țării față de interesele străine.

Așa să ne ajute Dumnezeu!


Referințe bibliografice:

1.      https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=107318&lang=ro

2.      https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=31451&lang=ro

3.      http://www.lhr.md/wp-content/uploads/files/despre.noi/publicatii/vol.1.hot.dec.cedo.2009.pdf

4.      https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105168&lang=ro#

5.      https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=131512&lang=ro#

6.      https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=133730&lang=ro#

7.      Nu toate oficiile cadastrale au acceptat să înscrie în Registrul bunurilor imobile Mitropolia Moldovei în subcapitolul III, deoarece HG 740/2002 face referire la faptul că doar Comunitățile Religioase pot beneficia de acest drept de folosință, nu și cultele religioase din care acestea fac parte.

8.      https://www.publika.md/scandal-la-biserica-din-filipeni-preotul-ioan-pus-sa-aleaga-intre-biserica-si-primarie 3085568.html

9.      https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=111731&lang=ro



[7] Nu toate oficiile cadastrale au acceptat să înscrie în Registrul bunurilor imobile Mitropolia Moldovei în subcapitolul III, deoarece HG 740/2002 face referire la faptul că doar Comunitățile Religioase pot beneficia de acest drept de folosință, nu și cultele religioase din care acestea fac parte.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews