ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pentru cine nu are memoria unui limax sau a altor gastropode, nimic din ceea ce se dezvăluie despre Lucian Pahonțu nu este ceva nou. Ancheta Recorder, coordonată fericit și, desigur, întâmplător cu analiza parajuridică a Snoop, nu este decât un clickbait. Dați click pe titlu ca să nu aflați nimic din ceea ce nu știați, dacă nu cumva v-ați născut direct în regimul Nicușor Dan.

Cum bănuiesc că publicul acestei campanii politice și mediatice nu este format din bebeluși de 2-3 ani, noi, ceilalți, probabil că avem minima inteligență necesară pentru a înțelege că ținta acestei ciorbe de burtă reîncălzite — informațiile redescoperite despre Pahonțu — este chiar președintele Nicușor Dan. Nu că nu ar merita-o.

Dar pentru că sunt jurist, o să atrag atenția asupra erorilor de interpretare a legii din aceste anchete paralele.
 
Teza 1

Lucian Pahonțu, potrivit legilor statului român, nici măcar nu putea fi numit ca director al SPP în absența declarației pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. 

Teza a 2-a

Nu e adevărat ce susține Snoop că în lipsa acestei declarații CNSAS nu putea să facă verificări privind colaborarea lui cu Securitatea. Dimpotrivă, era obligat să o facă din oficiu, iar faptul că timp de 20 ani nu a făcut asta se explică nu prin lipsa instrumentelor de documentare sau juridice ci tot prin atotputernicia forțelor care i-au asigurat lui Pahonțu ascensiunea și longetivitatea. CNSAS e parte a problemei, nu victimă a împrejurărilor.

Explicații 1

Mai întâi, potrivit legislației din 2005 (Pahonțu a fost numit director SPP prin Decretul 1264/7.12.2005 iar acel decret produce efecte până astăzi), orice candidat sau propunere pentru funcția de director SPP trebuia să depună, înaintea numirii, o declarație pe proprie răspundere  privind apartenenta sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica. (art. 3 din Legea 187/1999). Era o obligație legală, nu o posibilitate.

Numirile pentru funcția de director SPP se avizează obligatoriu înainte în cadrul CSAT, din care evident fac parte atât SRI-ul, cât și SIE sau șeful Statului major al armatei.

Existența declarației pe proprie răspundere reprezenta o condiție de formă, de validitate, pentru legalitatea numirii ca director SPP.

CSAT-ul de atunci și Traian Băsescu l-au avizat, respectiv l-au numit pe Lucian Pahonțu în absența acestei declarații obligatorii potrivit legii.

Lucian Pahonțu a fost dorința personală a lui Traian Băsescu, numit fără indeplinirea condițiilor prevazute de legea din momentul numirii.

Explicații 2

În ce privește verificarea calității de colaborator al Securității, aceasta nu era dependentă de existența sau nu a declarației cu pricina: CNSAS trebuia s-o facă din oficiu.

În forma în vigoare în 2005 a Legii 187/1999, în cazul directorului SPP nu se făcea o verificare anterioară numirii de către CNSAS, obligație doar pentru presedinte, parlamentari și membrii Guvernului.

În 2006 însă legea a fost modificată și din acel moment CNSAS era obligată să facă pentru directorul SPP verificările din oficiu, independent de faptul că acesta a depus sau nu o declarație. Potrivit art. 3/1 alin 1 din legea modificată, "Verificarea se face din oficiu (...) inclusiv pentru cele (persoanele) aflate în exercitiul respectivelor demnitati sau functii la data intrarii în vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2006."

Legea 187/1999 a fost înlocuită de OUG 24/2008 care, în art. 5, prevedea din nou că pentru toți demnitarii prevăzuți expres de lege CNSAS face din oficiu și obligatoriu verificări, chiar dacă au fost numiți anterior. Directorul SPP era și el enumerat expres, deci CNSAS trebuia din nou să facă verificări privind colaborarea cu Securitate a lui Lucian Pahonțu, dacă nu o făcuse înainte.

Susținerea CNSAS că în absența declarației pe proprie răspundere a lui Lucian Pahonțu nu a putut face verificări din oficiu timp de 20 de ani (2006-2026), este doar o sfântă minciună. E și absurd, pentru că dacă legi verificările de declarație înseamnă că persoana în caza decide dacă este supus sau nu verificării, cum are el chef.

Concluzia e că Lucian Pahonțu a fost numit director SPP în mod nelegal de către Traian Băsescu, neavând la dosar toate actele prevăzute de lege, și timp de 20 de ani și 3 președinți nu a fost deranjat de CNSAS, pentru că nu deranjezi oamenii președintelui.  

Așa cum o mână o spală pe cealaltă, la fel Lucian Pahonțu nu a fost niciodată doar omul unui sistem sau al altuia, ci înseși sistemele succesive sau paralele care au funcționat în România din 2005 încoace.