Rapoartele INS si INSP referitoare la morbiditatea (boli), mortalitatea și cheltuielile publice pentru sănătate în anul 2020 au fost finalizate; cele din anul 2021 sunt încă incomplete, deși suntem în septembrie 2022.

Chiar și incomplete, datele sunt șocante. Vedem răul în toata goliciunea lui. Nu mi-am imaginat vreodată că voi ajunge în situația de a vedea atât de multe anomalii, atât de multe abuzuri într-un domeniu atât de delicat, intim, esențial, cum este sănătatea. Pot să spun că este șocant să vad cum aceste abuzuri au ajuns la o dimensiune atât de mare, sunt atât de vizibile și mai nimeni nu discută despre ele, deși este în joc însăși existența noastră.

Numărul de decese și mortalitatea au crescut mult în anul 2020 (298651 decese, mortalitate 13,5%ooo) și în anul 2021 (334910 decese, mortalitate 15.2%000)față de anii anteriori, înregistrându-se un important exces de decese. În 2020 excesul de decese a fost de14,42% (37628 decese) și în 2021 de 28,28%(73809 decese) față de media anilor 2014-2019 ( 261023 decese anual).

Din acest exces de mortalitate, covidul (supraraportat) a fost responsabil în anul 2020 de doar 45,6% din excesul de mortalitate (17185 decese covid ) și în anul 2021 de 56,12% din excesul de mortalitate (41425 de decese covid). Restul deceselor au fost prin alte cauze, multe decese noncovid fiind consecința restricționării accesului românilor la serviciile de sănătate ambulatorii și spitalicești, dar și a fricii oamenilor de a se interna în spitalele din care unii au ieșit în saci de plastic.

Una din enigmele plandemiei din România este faptul că distribuția în profil teritorial a mortalității prin COVID‐19 în anul 2020 nu a fost uniformă variind chiar și de 40 de ori intre județe(rate calculate la populația standard a României). Rata cea mai mică a mortalității prin COVID‐19 în anul 2020 a fost Timiș(3.8‰00); rate mici s‐au înregistrat și în Mehedinți, Olt, Buzău, Satu‐Mare. Rata cea mai mare a mortalității prin COVID 19 în anul 2020 a fost înregistrată în județul Sibiu (151.3‰00); rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara, Bihor, Suceava, Brașov, Mureș.

Dacă aprofundăm cercetarea, concluziile sunt și mai grave. Astfel, sporul natural al populațieiRomâniei (definit ca diferența dintre nou-născuți vii și decese), ce era deja negativ încă din 1992, fiind în medie de minus 52526 persoane între anii 2014-2019, a fost în anul 2020de minus 96802 și în anul 2021 de minus 154978persoane!!!

Mortalitatea maternă definită ca decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 zile de la finalizarea sa și post-abortum 30 de zile, raportată la 1000 născuți vii, a crescut în anul 2021 comparativ cu anul 2020 de la 32 decese materne (0.15‰) la 51 decese (0.28‰), față de o medie de 22 decese în perioada 2014-2019. .

Consultațiile, tratamentele pe cap de locuitor au scăzut în anul 2020 față de anii anteriori.Utilizarea paturilor de spital a scăzut cu aproximativ 35% în anul 2020 față de media anilor 2011-2019.

Internările în spitale pentru diversele patologii au scăzut semnificativ, cu aproximativ 30-50% în anul 2020 față de anii anteriori 2011-2019 pentru bolile cardiovasculare, diabet, bolile respiratorii , digestive, genito-urinare, neurologice, infecțioase, tulburările mentale și de comportament. Acest fapt a avut drept consecințăcreșterea deceselor pentru aceste patologii.

Mortalitatea evitabilă, un parametru util în evaluarea consecințelor măsurilor luate în plandemie, a crescut în 2020 față de 2019. Decesele evitabile se definesc ca decesele premature, decesele înainte de împlinirea vârstei de 75 ani, care pot fi împărțite în decese influențabile prin tratament (amenable) și decese prevenibile (preventable). Decesul influențabil prin tratament (amenable) este acel deces care ar fi putut fi evitat prin acordarea de îngrijiri eficace si la timp. Decesul prevenibil (preventable) include decesele ce ar fi putut fi evitate prin intervenții de sănătate publică și prevenție. Decesele influențabile (amenable) prin tratament au fost mai multe în 2020 (61589) față de 2019 (54120). La fel s-a observat și pentru decesele prevenibile(preventable) ‐ au fost mai multe în 2020 (67264)față de 2019 (64482)

În mod paradoxal, în ciuda acestor dezastre în sănătate (scăderea numărului de consultații, de internări, creșterea mortalității), cheltuielile publice pentru sănătate au crescut mult în anul 2020 fată de anii anteriori. Cheltuielile din PIB pentru sănătate au crescut în 2020 cu 128,95% față de media anilor 2011-2019. Cheltuielile pentru un pat de spital au crescut cu 121.52% în 2020 față de 2019 , deși numărul de zile de ocupare a unui pat a scăzut cu 30,4%( la 222505 de la 183108 ron) în 2020 față de 2019. Cheltuielile pentru un bolnav spitalizat au crescut cu 248,42% (de la 4275 ron, la 10620) în 2020 față de 2019. Cheltuielile pentru o zi de spitalizare au crescut cu 174.5% (de la 771 ron, la 1345) în 2020 față de 2019.Cheltuielile pentru medicamente pentru un bolnav au crescut cu255,82% (857 față de 335) în 2020 față de 2019.

Cine se ocupă de analiza acestor date? Unde au ajuns banii plătiți de noi pentru sănătate? Ce a făcut și ce face Curtea de Conturi în această perioadă?

DATE:

https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/RAPORTUL-NATIONAL-AL-STARII-DE-SANATATE-A-POPULATIEI-%25E2%2580%2593-2020.pdf

https://insp.gov.ro/download/cnsisp/Fisiere-de-pe-site-CNSISP/buletin_informativ_-_miscarea_naturala_a_populatiei/Buletin-informativ-Miscarea-naturala-a-populatiei-anul-2021-comparativ-cu-anul-2020.pdf

https://insp.gov.ro/download/cnsisp/Fisiere-de-pe-site-CNSISP/buletin_informativ_-_miscarea_naturala_a_populatiei/Buletin-informativ-Miscarea-naturala-a-populatiei-trim.-I-2022-comparativ-cu-trim.-I-2021.pdf

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Mai multe date la: