Scoaterea din priză a Internetului ar fi o fericire pentru Globaliști: ar provoca starea de urgență care ar impune obediența și ar anihila presa alternativă.

Un editorial de Brandon Smith de la Alt-Market pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

A făcut multă vâlvă în ultima vreme un film recent produs de Netflix și intitulat Leave The World Behind (Lasă lumea în urmă).

Intriga are în centru prăbușirea catastrofală a Statelor Unite, declanșată de un atac cibernetic (și un atac masiv cu drone) care întrerupe Internetul și dă peste cap economia mondială.

Ceea ce ridică întrebarea: cine poate fi în spatele sabotajului?

Aspectul cel mai interesant nu este povestea (cel puțin anostă), ci faptul că Barack Obama a fost profund implicat în realizarea acestui film, ca producător executiv și consilier pentru scenariu.

Acest lucru i-a făcut pe mulți să afirme că filmul este de fapt o programare predictivă – o propagandă concepută pentru a obișnui masele cu ideea unui eveniment ce urmează să se producă în viitorul apropiat.

Îngrijorări similare au fost formulate și în 2021, când Forumul Economic Mondial a supervizat un „joc de război” numit Cyberpoligon, un eveniment care simula un atac cibernetic masiv împotriva funcțiilor vulnerabile ale Internetului.

Motivul pentru care Cyberpoligon a atras atât de mult atenția era perfect justificat: tot FEM organizase o altă simulare, la sfârșitul lui 2019, numită Event 201.

Jocul, la care au participat CEO de la mai unele dintre cele mai importante companii sanitare și de presă din lume, precum și numeroși oficiali guvernamentali, se concentra – ce „coincidență” – pe o pandemie mondială de coronavirus.

Ceea ce s-a și produs în realitate, câteva luni mai târziu.

Ca și cum globaliștii de la FEM ar fi știut că pandemia COVID e pe punctul de a izbucni.

Deși interpretările hollywoodiene ale atacurilor cibernetice sunt în general exagerate din punctul de vedere al efectelor, totuși un asemenea dezastru reprezintă o amenințare cât de poate de reală și de considerabilă.

Așa-zișii „experți” din domeniul tehnologic resping adesea pericolele mari care planează asupra Internetului deoarece sunt îndoctrinați să creadă că Webul este o chestie mult prea complexă pentru a fi anihilată.

Cu alte cuvinte, se comportă ca niște invincibili.

Or, lucrurile nu stau chiar așa. Deși pierderea de date poate fi evitată cu ajutorul stocării în Cloud, Internetul ca mecanism poate fi oprit sau scos din funcțiune deliberat pe lungi perioade de timp.

În trecut, am scris despre un eveniment foarte interesant, despre care presa corporatistă nu a pomenit aproape deloc, numit „Fasty Outage”.

În iunie 2021, a fost o pană a Internetului care a întrerupt total mari porțiuni din Web, mai ales un număr de site-uri de informare a publicului, Amazon, eBay, Twitch, Reddit.

Numeroase site-uri guvernamentale au fost și ele închise.

Toate acestea s-au produs atunci când compania rețelei de difuzare a conținutului (CDN) Fastly s-a confruntat cu un „virus”.

Deși Amazon și-a repus site-ul online în 20 de minute, scurta pană a costat compania peste 5,5 milioane de dolari în vânzări.

O rețea de difuzare a conținutului (CDN) este o rețea de servere proxy repartizată geografic, împreună cu centrele de date ale acestora.

Ele formează ceea ce este cunoscut drept „coloana vertebrală” a Internetului.

Fastly a identificat și remediat problema în două ore și continuă să susțină că pana nu a avut nimic de-a face cu pirateria cibernetică.

Cu toate acestea, a fost dezvăluită o uriașă vulnerabilitate a Internetului (un centru de sprijin structural pe care Carl von Clausewitz l-ar fi numit un „schwerpunkt”): o mare parte din Web depinde doar de câteva companii CDN, printre care Fastly.

Prin complicitatea cu aceste companii, guvernele pot implementa un așa-numit „internet kill switch”  (buton de întrerupt internetul) în cazul unor eventuale tulburări sociale.

Un atac cibernetic ar putea elimina pur și simplu guvernul ca arbitru (sau ar reprezenta un țap ispășitor sub steag fals, pentru ca guvernul să nu poată fi învinuit de întrerupere).

Însă, ce s-ar petrece realmente dacă am rămâne fără Internet timp de o săptămână, o lună, un an?

În Statele Unite, rezultatul ar fi o calamitate, deoarece economia noastră a devenit mult prea dependentă de digitalizare.

Circa 10% din PIB-ul SUA este legat direct de comerțul online. Deși nu pare mult, o astfel de pierdere din PIB ar arunca imediat Statele Unite într-o recesiune gravă.

În SUA, în jur de 17 milioane de locuri de muncă sunt generate de afacerile comerciale pe Internet, iar circa 38% dintre acești lucrători sunt angajați în întreprinderi mici.

Potrivit sondajelor, 70% din angajații americani declară că nu și-ar putea face munca fără acces la Internet.

Nu uitați că, dacă tendința „muncii de acasă” din timpul lockdown-urilor COVID s-ar fi păstrat, o parte și mai mare din economie ar fi fost azi dependentă de Internetul.

Cele cinci domenii considerate cele mai vulnerabile la atacuri cibernetice sunt administrația publică, îngrijirea sănătății și farmaceutica, finanțele și asigurările, educația și comerțul cu amănuntul.

Aceasta înseamnă că ele sunt și domeniile cele mai atacate.

Atacurile împotriva serviciilor publice vitale sunt în general decorul preferat al catastrofelor descrise în ficțiuni și filme, dar în realitate sunt mult mai puțin îngrijorătoare.

Adevărata primejdie constă în posibilitatea unui atac împotriva Internetului ca sistem. Ar fi suficient ca doar câteva CDN-uri să fie lovite simultan pentru a provoca mari pene de Internet.

Cel mai important este modul în care băncile și finanțele internaționale folosesc rețelele online pentru a menține fluxurile monetare.

Fără Internet, viteza schimburilor comerciale s-ar prăbuși pe loc și refacerea ei după implozie ar putea necesita ani de zile.

Totuși, cine ar avea de câștigat de pe urma unui asemenea atac? Cu siguranță, multe puteri străine ar putea privi distrugerea infrastructurii digitale a Americii ca pe un mijloc de a-i provoca mari daune fără o luptă militară directă.

Dar și printre globaliști ar fi mulți beneficiari.

De exemplu, unul dintre obstacolele cele mai mari pentru păturile conducătoare, în încercarea lor de a institui Dictatura Medicală și Marea Resetare în timpul COVID, a fost răspândirea datelor factuale care au demontat narațiunea pandemică.

Conservatorii americani reprezintă o barieră importantă pentru succesul globaliștilor, cu zeci de milioane de patrioți deținători de arme care refuză să se supună.

Cu cât presiunea globaliștilor e mai mare, cu atât ei riscă să se trezească cu o insurgență armată.

Deși Sistemul a avut toate conglomeratele Big Tech de partea lui atunci când a fost vorba de cenzurarea masivă a informațiilor contrare, nu a reușit totuși să oprească răspândirea Adevărului – COVID nu era nici pe departe amenințarea pe care o prezentau ei, iar opinia publică era alertată cu rapiditate de media alternative.

Păturile conducătoare nu a avut controlul asupra Internetului pe care îl credeau.

În cazul unui atac cibernetic la scară mare, Internetul ar putea fi închis total, lăsând doar sursele din presa corporatistă să filtreze informațiile și să controleze narațiunea publică.

Presa alternativă ar fi redusă la tăcere, iar publicul s-ar găsi în confuzie, căutând cu disperare răspunsuri.

Este interesant să notăm că aceasta este una dintre temele centrale ale filmului „Leave The World Behind” – ideea unei populații complet rupte de informațiile fiabile și străduindu-se să afle cine o atacă.

Internetul a devenit un pilon fundamental pentru economiile occidentale, în asemenea măsură încât, dacă ar dispărea, majoritatea oamenilor nu ar ști cum să se descurce.

Aceasta este realitatea înfricoșătoare cu care ne confruntăm pe fondul tot mai deselor conflicte geopolitice și al unor guverne tot mai opresive.

Pare să nu fie decât o chestiune de timp înainte ca o perturbare majoră a Internetului să se producă.

Soluția este destul de simplă: localizarea comerțului și a producției este calea de a împiedica un colaps total.

Iar rețelele de comunicații alternative, cum ar fi rețelele de radioamatori, pot împiedica ascunderea informațiilor.

Nu există nici un motiv pentru care americanii să ajungă să fie supuși capriciilor globalizării, lanțurilor de aprovizionare interdependente sau digitalizării.

Ei pot și trebuie să-și creeze propriul plan de salvare.

Dificultățile apar atunci când oamenii trebuie să conștientizeze și să aplice măsuri locale de bază.

Din păcate, prea mulți cetățeni din lumea dezvoltată presupun că Sistemul va fi mereu lângă ei să le sară în ajutor când au nevoie și nu caută soluții până când dezastrul nu le bate la ușă.