ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Recent m-am apucat să recitesc memoriile generalului Pavel Sudoplatov, cel care la un moment dat a condus departamentul de „Misiuni Speciale” al serviciilor de informații sovietice.

Am mai vorbit despre el și despre memoriile sale cu ocazia articolului despre Oppenheimer și legăturile acestuia cu KGB-ul. Acum însă căutam un paragraf anume care mă amuzase copios la precedenta lectură. Până la urmă l-am găsit și e de mare actualitate întrucât el apare atunci când Sudoplatov vorbește despre achiziția de către sovietici a actualei Ucraine de Vest, a Galiției, urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov.

Așadar, în 1939 Galiția a fost preluată de URSS de la polonezi și integrată în Ucraina Sovietică unde șef era nimeni altul decât Hrușciov. Spre relativa lor surpriză, spune Sudoplatov, sovieticii s-au lovit de o opoziție puternică din partea naționaliștilor ucraineni pe care totuși îi scoseseră de sub ocupația poloneză. Ca să-l citez pe Sudoplatov: „Organizațiile naționaliste ucrainene, conduse de adepții lui Bandera, erau active, se bucurau de multă influență, erau puternice și aveau sprijinul populației locale”. În fine, galițienii foarte bine organizați și cu legături solide în Abwehr și Gestapo, s-au dovedit o nucă tare chiar și pentru NKVD-ul anilor 1940 care la vremea respectivă avea totuși o reputație. Mai departe, spune tot Sudoplatov:

„Serviciul de securitate al naționaliștilor ucraineni a dat repede de urma câtorva dintre locuințele conspirative ale NKVD-ului de la Lvov. Metoda lor era simplă: organizau un post de observație în apropiere de sediul NKVD și urmăreau pe toți cei care ieșeau de acolo în haine civile și cu cizme specifice ținutei militare. Cekiștii ucraineni încercau să-și acopere uniformele cu pardesie, dar uitau de încălțăminte . ÎN Rusia și în Ucraina sovietică toată lumea purta cizme. În Ucraina sovietică nu existau ghete. Dar în Ucraina de Vest, toată lumea purta ghete, cu excepția militarilor.” P.107

Mai departe, Sudoplatov dă drept exemplu un personaj pe nume Uspenski, apropiat de Hrușciov și venit de la Moscova pentru a-l înlocui pe șeful NKVD-ului ucrainean odată cu epurările din 1938. Care a fost prima măsură luată de Uspenski? 

„Imediat ce a sosit la Kiev, Uspenski i-a convocat pe ofițerii NKVD și a spus că va desființa unele tradiții cum ar fi întâlnirile la sinagogă”. P.134

Sigur că afirmația de mai sus sună amuzant și dă un iz neprofesionist ofițerilor în cauză. Totuși rămân la convingerea că serviciile sovietice au fost cu adevărat redutabile atât timp cât au beneficiat de sprijinul rețelelor respective cu ajutorul cărora l- au lichidat și pe șeful naționaliștilor ucraineni, generalul Konovaleț, și pe Troțki, și au obținut informații cheie despre programul nuclear american. În anii 50, odată ce au pierdut sprijinul rețelelor unde odinioară se regăseau nume ca și Eitingon sau Șpiegelglas (sau Brucan în România) serviciile sovietice s-au birocratizat și au devenit mai puțin eficiente. Fără acapararea prealabilă și utilizarea acestor rețele de către adversarul geopolitic nu ar fi fost posibilă nici prăbușirea URSS, nici lovitura de stat de la Kiev în 2014, nici actualul război fratricid din Ucraina… și nici lovitura de stat din 1989

Bogdan Herzog