Miza reală se mută la termenul din 8 iulie și vremurile se anunță complicate pentru gruparea Bolojan.

Printr-o ordonanță președințială, magistrații Secției a V-a Civilă au suspendat provizoriu executarea și efectele Hotărîrii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026 actul care a convocat Congresul Extraordinar de la Romexpo, unde Bolojan și-a reconfirmat mandatul de președinte cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”.

Nu e o victorie completă pentru tabăra disidentă. Între altele, instanța a respins acțiunea îndreptată direct împotriva lui Bolojan și a secretarului general Dan Motreanu, invocînd lipsa calității procesuale pasive a celor doi ca persoane fizice, așa că partidul, prin președinte, rămîne singurul pîrît. Dar suspendarea propriu-zisă a hotărîrii rămîne un fapt cu greutate: instanța confirmă, cel puțin la nivel de aparență de legalitate, că actul care a pus în mișcare întregul mecanism al Congresului din 21 iunie a fost suficient de fragil juridic încît să merite oprit temporar, pînă la soluționarea pe fond a dosarului nr. 26127/3/2026.

 

Aici stă și limita imediată a deciziei. Congresul s-a ținut deja. Noua conducere a fost aleasă, statutul a fost modificat, iar excluderea „de drept” a liberalilor care ar vota un guvern cu PSD a fost votată și comunicată. Suspendarea actului de convocare nu desface automat aceste efecte, pentru asta există un proces separat, care vizează direct hotărîrile adoptate la Congres, nu doar convocarea lui.

 

Iar acel proces a fost amînat pentru 8 iulie, în circumstanțe care spun, singure, mai mult decît orice comunicat de presă. Contestatarii liberali reuniți în jurul unor nume precum Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Hubert Thuma sau Adrian Veștea au arătat instanței că, la zece zile de la Congres, PNL nu redactase și nu depusese hotărîrile privind alegerea noii conduceri și modificarea statutului.

 

Ordinea priorităților e, într-adevăr, elocventă. Legea obligă partidul, nu pe reclamanți, să redacteze și să înregistreze la tribunal hotărîrile de conducere și de statut. Că actele de excludere au avut prioritate, iar actele fundamentale de organizare internă au rămas needitate zece zile, spune ceva despre ce anume conta cu adevărat pentru gruparea Bolojan: nu validarea juridică a propriei legitimități, ci neutralizarea rapidă a adversarilor interni.

 

Decizia de azi nu vine izolată. Cu cîteva zile înainte, Tribunalul Ilfov suspendase deja, „în timp record”, cum s-a scris în presă, efectele a două hotărîri ale Biroului Politic Național prin care erau sancționați parlamentarii liberali ce ar fi votat împotriva liniei oficiale la eventuala învestire a unui guvern Veștea. Aceiași reclamanți au cerut apoi, la aceeași instanță, și suspendarea convocării Consiliului Național Extraordinar și a Congresului practic atacul juridic pornise din mai multe direcții simultan, cu mult înainte ca actele Congresului să fie măcar redactate.

Tabloul complet arată o conducere PNL care a mers înainte cu Congresul și cu excluderile subsecvente în ciuda unor semnale judiciare deja clare că temeiul statutar al operațiunii era contestabil. Argumentele contestatarilor, reluate constant în cele patru procese de la Tribunalul București, sunt tehnice: proiectul de statut aplicat la Congres nu fusese încă încuviințat de instanță și nici publicat în Monitorul Oficial, așa cum cere Legea partidelor politice nr. 14/2003; convocarea unui congres extraordinar, în loc de unul ordinar, presupune justificarea unei situații excepționale și a unei urgențe reale, condiție pe care contestatarii o consideră neîndeplinită; iar excluderea „de drept”, fără procedură disciplinară clasică, încalcă dreptul la apărare cu atît mai mult cu cît Tribunalul Ilfov emisese deja, pe 18 iunie, o suspendare a unor măsuri similare ca obiect.

 

Pe 8 iulie, Tribunalul București va judeca ordonanța președințială prin care contestatarii cer suspendarea propriu-zisă a hotărîrilor Congresului cele care contează cu adevărat: alegerea lui Bolojan și a echipei sale de conducere, modificarea statutului și excluderile. Dacă instanța va aplica aceeași logică folosită azi pentru actul de convocare, PNL riscă să se trezească brusc cu vechea conducere repusă în drepturi , o poziție incomodă pentru un partid care se vrea garantul stabilității în plină criză guvernamentală.

 

PNL are drept de apel în cinci zile împotriva deciziei de azi, dar apelul nu rezolvă problema de fond: partidul trebuie, mai devreme sau mai tîrziu, să depună la tribunal hotărîrile congresului. Și, de aici, derivă altă belea: legea partidelor interzice unui partid să modifice statutul la un congres și să aplice modificările chiar la acel congres, înainte ca ele să fie aprobate de justiție. Iar acest abuz, atenție mare, poate deschide drum legal radierii partidului din registrul de la tribunal, adică lichidarea politică.