ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


DIICOT lansează pe piață azi, prin intermediul presei, o bombă de proporții: celebrele poze cu Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta – care ar fi fost surprinși, zice-se împreună, într-o casă conspirativă, poze lansate de Elena Lasconi în campania electorală -, au fost falsificate. Dar nu oricum, ci printr-o operațiune de-a dreptul hollywoodiană, prin folosirea de actori veritabili, în epoca deep-fake-ului AI. Halucinant. Un singur caz de acest gen am mai întîlnit pînă acum și vom relata despre el. Mai rămîne de aflat cine a comandat operațiunea și care a fost beneficiarul, cu adevărat, deși speculații se pot face destule.
 
În lucrarea sa celebră, „Tratat de dezinformare”, reputatul specialist franco-rus Vladimir Volkov prezintă unul dintre cele mai savuroase și cinice exemple de tentativă de compromitere a unui politician. Este cazul legat de președintele indonezian Sukarno(după unele surse, de fapt, Suharto, cel care i-a succedat, dar asta contează mai puțin), cu decenii în urmă, mai exact în anii 50 și de proaspăt înființata CIA.
 
Potrivit lui Volkov operațiunea implica următoarele elemente, serviciile de informații știau că liderul indonezian avea o reputație de afemeiat. Fabricarea „probei”: s-a decis filmarea unui film pornografic în care un actor care semăna izbitor cu președintele indonezian întreținea relații sexuale cu o tînără (sau mai multe).
Volkov menționează că s-a mers pînă la detalii tehnice avansate pentru acea vreme: utilizarea unei măști de latex, tehnică nouă, realizată după trăsăturile liderului, purtată de un actor porno ales special pentru constituția sa fizică similară.

Filmul urma să fie difuzat sau folosit pentru șantaj, pentru a arăta poporului indonezian majoritar musulman și conservator că liderul lor este un depravat, distrugîndu-i astfel aura de „tată al națiunii”.
De ce a eșuat operațiunea.

Deși s-a folosit un actor care semăna bine cu Sukarno și o mască de latex realizată de experți în machiaj de la Hollywood, rezultatul final nu a fost suficient de convingător pentru o vizionare de aproape. Serviciile de informații s-au temut că, dacă filmul ar fi fost analizat atent, falsul ar fi fost detectat, ceea ce ar fi compromis definitiv credibilitatea SUA în regiune.

În plus, ar fi fost și o eroare de calcul: serviciile secrete occidentale au judecat situația prin prisma moralei puritane/occidentale, unde un astfel de scandal ar fi fost fatal unui politician. Sukarno, cînd a aflat, se spune că i-ar rugat pe cei de la CIA să-i dea filmul ca să îl prezinte el însuși poporului, care ar fi fost mîndru de un președinte așa viril.

Revenind la scandalul de la noi, un specialist consultat de Inpolitics explică de ce s-a recurs la o filmare cu actori reali, ulterior fiind alterate digital doar fizionomiile acestora.
Răspunsul scurt și direct: persoana care falsifică imagini preferă metoda suspomenită pentru că, chiar și la acest moment, ea produce rezultate mai convingătoare, mai greu de detectat și mai credibile decît o imagine creată 100% cu AI.

O fotografie reală conține lumina naturală, umbre, reflexii, texturi ale pielii, pori, fire de păr, cute ale hainelor, fizica reală a corpului – toate acestea sunt perfecte din prima.
 
AI-ul (chiar și cele mai avansate modele din 2025-26) trebuie să „inventeze” toate aceste elemente. Rezultatul poate arăta fotorealist la prima vedere, dar adesea are mici inconsecvențe: lumina nu cade exact la fel pe față și pe corp, reflexiile în ochi nu corespund, umbrele sunt ușor greșite, textura pielii e prea „curată” sau prea „plastică”.

Cînd schimbi doar fața pe o poză reală, corpul, fundalul, iluminatul și fizica rămîn 100% reale. Detectabilitatea este mult mai mică. Există tool-uri specializate (Hive Moderation, Illuminarty, Truepic, Microsoft Video Authenticator, analize forensic pe metadate etc.) calibrate tocmai pe imaginile generate complet cu AI. Ele caută artefacte specifice: simetrie prea perfectă, lipsa micro-texturilor, pattern-uri de pixeli caracteristice modelului AI.
 
O imagine hibridă, cu bază fotografică reală + face swap trece mult mai ușor aceste teste, pentru că 90-95% din pixeli provin dintr-o cameră reală. Doar zona feței e modificată, iar un swap bine făcut lasă urme minime.

Totodată, oamenii, fie ei jurnaliști, anchetatori șamd sunt mult mai predispuși să creadă o poză care arată ca o fotografie neclară făcută cu telefonul din unghiuri proaste decît una de calitate, dar generată de computer.
 
După izbucnirea scandalului electoral, victima a părut a fi Nicușor Dan, iar Ponta a fost cel care a sesizat DIICOT. Lucrurile s-ar putea să nu fi fost chiar așa, iar Nicușor să fie, de fapt, marele beneficiar, prin victimizare, și nu perdant. Faptul că cei implicați în fraudă sunt oameni care au lucrat pentru campania lui Nicușor și apropiați de Ana Maria Geană, adusă de actualul președinte la Cotroceni drept consilier prezidențial și colaboratoare a lui încă de pe vremea cînd era primar general, ar putea susține un asemenea scenariu.

Presa a relatat că Geană (foto), în 2014, a fost, timp de 8 luni, intern la Administrația Prezidențială, pe zona de social media. Ceea ce ar putea susține încă o ipoteză fluturată pe surse de ceva vreme. Anume că actuala consilieră, fostă topmodel și laureată a multiple concursuri de dans, ar fi o apropiată a generalului Coldea, cel care avea suficientă influență în 2014 pentru a deschide unei tinere de doar 22 de ani (născută în 1992) porțile celei mai înalte instituții a statului. Dar, deocamdată, sunt doar informații neverificate. Scandalul, cum spuneam, reprezintă în felul lui o premieră și ar putea produce surprize mari în perioada care urmează. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Parteneriat InPolitics