ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Nivelul datoriei globale a atins cel mai înalt nivel de după Al Doilea Război Mondial și crește într-un ritm galopant: guvernele lumii par să fie cuprinse de o frenezie a împrumuturilor.

Potrivit Wall Street Journal, măsurile luate de guvernele din lumea întreagă pentru a combate pandemia de COVID au „împins datoria publică mondială la cel mai înalt nivel de după Al Doilea Război Mondial, depășind producția economică anuală a lumii”.

Altfel spus, omenirea se îndatorează mai mult decât produce, ceea ce, potrivit tuturor regulilor economice, înseamnă faliment.

WSJ notează că „guvernele, în special cele din țările bogate, se împrumută din ce în ce mai mult, mai ales pentru a șterge daunele provocate de COVID-19”.

Programe de cheltuieli masive, cum este bugetul halucinant de șase trilioane de dolari, anunțat recent de administrația Biden, vor pune la grea încercare capacitatea țărilor de a se adapta noilor condiții ale pieței.

O parte substanțială din aceste programe de cheltuieli reprezintă pur și simplu bani aruncați pe fereastră, deoarece vor fi înghițite de inflație (aruncată în aer de cantitatea de bani de pe piață – n.r.), de impozitele crescute sau chiar de incapacitatea de plată”, scrie WSJ, în ciuda celor care susțin că împrumuturile „vor declanșa o perioadă de creștere mondială robustă”.

Stranie este schimbarea de mentalitate produsă în multe state, inclusiv la nivelul Uniunii Europene. După ani întregi în care austeritatea devenise un fel de religie economică, iar nivelul de 3% al deficitului era noul Dumnezeu de la Bruxelles, țările UE au devenit niște entuziaste ale cheltuielilor fără măsură. Și fără efecte.

Cel mai bun exemplu îl constituie România, unde împrumuturile astronomice ale guvernelor Orban-Câțu au dus datoria publică, în aprilie 2021, la 50% din PIB, adică 526 miliarde lei, o creștere cu 30% față de aprilie 2020.

Nimeni nu știe unde s-au dus aceste injecții cu tulumba de bani: nivelul de trai se prăbușește, capacitățile de producție se închid, avuția națională se vinde pe bucăți.

Unul dintre cei mai înfocați susținători ai programelor de cheltuieli masive este Klaus Schwab, fondatorul și președintele Forumului Economic Mondial și guru-ul Marii Resetări.

Încă din iunie 2020, în cartea sa,COVID-19: Marea Resetare, el afirma că pandemia trebuie să fie o oportunitate pentru instaurarea unei Noi Ordini Mondiale, printr-o „Mare Resetare”, „pentru reorganizarea tuturor aspectelor societăților și economiilor noastre, de la educație la contractele sociale și condiții de muncă.

Subliniind că măsurile de combatere a COVID-19 „vor avea consecințe grave pe termen lung pentru creșterea economică, datoria publică, locurile de muncă și bunăstarea oamenilor”, Schwab a pledat anul trecut în favoarea programelor de cheltuieli masive, calificându-le drept „o mare oportunitate de progres” pentru a realiza „egalitatea și durabilitatea”.

„Comisia Europeană și-a dezvăluit planurile pentru un fond de relansare de 750 de miliarde de euro”, a arătat Schwab. „Statele Unite, China și Japonia au și ele planuri de relansare economică ambițioase.”

Și fondatorul Forumului Economic Mondial a adăugat:

„Fiecare țară, de la Statele Unite la China, trebuie să participe (la eforturile Marii Resetări) și fiecare industrie, de la petrol și gaze la tehnologie, trebuie să fie transformată. Pe scurt, avem nevoie de o Mare Resetare a capitalismului.”

Cuvintele și tonul lui Schwab amintesc izbitor de cuvintele lui Lenin din urmă cu un secol, care profețea că, prin dictatura proletariatului”, lumea va arăta astfel:

„Întreaga societate va deveni un singur birou și o singură fabrică, cu egalitate în muncă și în plată.”

Schwab avertiza însă că purcoiul de bani aruncați pe piață nu trebuie folosit pentru programe tradiționale, care nu ar face altceva decât „să ascundă fisurile sistemului vechi”.

În schimb, spunea el, banii „ar trebui folosiți pentru crearea unui sistem nou care să fie mai rezistent, mai echitabil și mai durabil pe termen lung. Aceasta înseamnă, de exemplu, construirea de infrastructuri urbane «verzi» și crearea de stimulente pentru ca industriile să își amelioreze rezultatele în domeniul măsurilor ambientale, sociale și de guvernanță.”

Ideile „verzi” ale lui Schwab și-au găsit ecoul în „Green New Deal” din Statele Unite sau „Green Deal” din UE.

Primul este estimat să coste între 51 și 93 de trilioane de dolari. Al doilea, prevede pentru început alocarea unui trilion de euro pe o durată de zece ani.

Datoria țărilor lumii a crescut cu 24 de trilioane de dolari în ultimul an, depășind 228 de trilioane de dolari, potrivit cifrelor furnizate de The Institute of International Finance (IIF).

IIF se așteaptă ca „datoria guvernelor lumii să crească cu încă 10 trilioane de dolari până la sfârșitul anului”.

Potrivit Reuters, grosul acestei creșteri este rezultatul cheltuielilor guvernamentale, nu al investițiilor private, „în special în Grecia, Spania, Marea Britanie și Canada”.

Și agenția de presă adaugă:

„Pe piețele emergente, China a înregistrat cea mai mare rată de creștere a datoriei, excluzând băncile, urmată de Turcia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. Africa de Sud și India au înregistrat cele mai mari rate de creștere a datoriilor guvernamentale.”

În Statele Unite, „datoria națională crește într-un ritm nemaivăzut”, arăta Forbes într-un articol din luna mai, anul acesta.

„Cu o datorie actuală depășind 28 de trilioane de dolari – o creștere de aproape 5 trilioane în numai 14 luni – datoria națională va depăși 89 de trilioane în 2029”, scrie Forbes.

„Aceasta va face ca datoria țării raportată la PIB să ajungă la 277%, depășind-o pe Japonia care are în prezent 272%.”

Potrivit lui Klaus Schwab, criza financiară provocată de toate aceste cheltuieli guvernamentale masive pentru combaterea efectelor COVID, combinate cu alte crize, reale sau inventate, cum este „schimbarea climatică”, vor obliga guvernele „să contruiască temelii cu totul noi pentru sistemele noastre economice și sociale”.

Build Back Better este deviza Marii Resetări.

Odată cu pandemia de COVID, guvernele lumii s-au infectat brusc de o frenezie a împrumuturilor.

Straniu, însă, nimeni nu își pune problema restituirii lor.

Pare că ne îndreptăm în marș forțat spre un faliment mondial. Intrarea lumii în incapacitate de plată ar duce, între altele, la dispariția proprietății – de stat sau private -, visul de aur al progresiștilor de pretutindeni.

Pe Klaus Schwab îl ia gura pe dinainte, fără să vrea: construirea de temelii noi presupune distrugerea TOTALĂ a sistemelor vechi.

Acesta este mesajul secret ascuns de deviza Build Back Better.

Pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale, trebuie ca Ordinea Veche să fie rasă total de pe fața pământului.

Acum, lucrurile se limpezesc. Planul este Falimentul Mondial și „executarea silită” a planetei de către o mână de globaliști care concentrează în mâinile lor creanțele lumii. Ei vor face regulile, iar grosul omenirii, masa de faliți, se va supune.

COVID-19 a fost doar declanșatorul acestei operațiuni de cucerire a Pământului.