ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Văd că tot încearcă unii pe la tembelizor să vâre spaima-n prostime și să resusciteze botnița.

N-o să mă apuc acum să explic, după doi ani jumate, că o cârpă pe bot nu te protejează nici măcar de praf, cu atât mai puțin de visuși, nici că mortalitatea „oficială” e mai mică la Calache decât la gripă.

N-o să vorbesc nici despre călcarea în picioare a demnității omenești, despre neputință și rușine cumplită, de vierme. Am trăit discriminări în viața asta cât pentru alte șapte, știu ce înseamnă să ți se scoată pe nas și că ești femeie, și că vii de la țară, și că deschizi gura, și că nu ești ca „ceilalți”, dar afirm cu toată convingerea: nimic nu e mai umilitor, mai absurd, mai jenant, decât să ți se facă observație, ca ultimului infractor, să tragi masca peste nas: de un polițist, de un cunoscut revoltat, de paznicul de la supermarket, de o matracucă din autobuz.

Dincolo de toate astea, altceva vreau să subliniez. Ceva care nu s-a explicat suficient de limpede în ultimii doi ani. Anume că, pentru unii dintre noi, să ți se interzică să respiri normal, natural, e pur și simplu tortură.

Tortură fizică, adevărată. Tortură grea, îngrozitoare, care îți omoară zâmbetul și nu te lasă să te bucuri de zilele-alea, multe, puține, câte le mai ai. Tortură care te ridică noaptea din somn ud leoarcă și cu inima bubuind, după ce ai visat o mână grea care te strânge și te asfixiază, după ce ai visat că mori cu căldura aia rea în plămâni, ca un câine.

 Deci.

 Adevărul e că unii de pe planetă, cu știință sau fără, pe bani sau pe degeaba, și-au arogat rolul de călăi.

 Și-au sufocat semenii la propriu, au chinuit fizic și psihic oameni care nu le-au făcut niciun rău, niciodată, au chinuit copiii, iar chestia asta se notează acolo, în catastiful lui Dumnezeu.

Deci.

Toți cei care și-au chinuit semenii, că au fost jurnaliști cumpărați ori fascinați de marea resetare, politicieni cu curul în două luntri, medici habotnici, milițieni obedienți, delatori de serviciu, pandemiști utili sau simple babe toxice din autobuz, toți, dar absolut toți, trebuie să înțeleagă ce monstru au creat, în lumea asta și în sufletul lor.

Și vor înțelege.

Pentru că să-ți torturezi semenii nu e o pată mică de care te cureți cu dezinfectant, e un act de cruzime care nu se uită și nu se prescrie.

Chiar dacă ai conștiința mai pauperă, tot nu e puțin lucru să te uiți în oglindă și să vezi un călău de oameni și de copii!