În 18 octombrie 2019 Centrul pentru Siguranța Sănătății (Center for Health Security) John Hopkins din SUA în colaborare cu Forumul Economic Mondial și Fundația Bill și Melinda Gates, au făcut un „exercițiu ficțional”, numit „eveniment 201”, în care se simula o pandemie mondială.

Întîmplător, în acest „exercițiu ficțional” pandemia era provocată de un nou coronavirus. Pe youtube, pe canalul oficial centerforhealthsecurity au fost încărcate mai multe filmări cu discuțiile care au avut loc atunci. Vedeți pe saitul Centrului pentru Siguranța Sănătății prezentarea evenimentului (linc) și recomandările adoptate (linc).

Recomandările adoptate acolo le văd aplicate în actuala așa-zisă problemă COVID-19. Mi se pare interesant punctul 7 al recomandărilor, care spune: „Guvernele și sectorul privat trebuie să considere o mai mare prioritate dezvoltarea metodelor de a combate dezinformarea și greșita informare înainte de următoarea pandemie. Guvernele vor trebui să facă parteneriat cu mijloacele de informare în masă tradiționale și cu rețelele de socializare pentru a cerceta și dezvolta metode de a contracara informațiile greșite. Asta va cere dezvoltarea capacității de a inunda mijloacele de informare în masă cu informație rapidă, exactă și coerentă. Autoritățile sanitare trebuie să lucreze cu angajatori privați și cu conducători de încredere din comunități, cum ar fi conducători religioși, pentru a distribui informații către angajați și cetățeni. Oameni de încredere, influenți, din sectorul privat trebuie să creeze capacitatea de a întări mesajul public, a ține sub control zvonurile și dezinformarea și de a amplifica informația credibilă pentru a susține comunicările oficiale de urgență. Agențiile sanitare naționale trebuie să lucreze în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății pentru a dezvolta rapid mesaje coerente către public. Mijloacele de informare în masă trebuie să-și asume sarcina de a da prioritate mesajelor de la autorități și de a suprima mesajele false, inclusiv cu ajutorul tehnologiei”.

Isteria covid-19 s-a creat anume prin aplicarea acestor recomandări. Mureau zilnic 140 de oameni de cancer în România (linc), dar asta nu interesa pe nimeni, însă problema noului coronavirus era subiect de primă importanță pentru presa românească chiar înainte să avem vreun mort cu acest virus în România. Explicația o văd anume în inundarea presei cu știri despre noul virus, pusă la cale pe plan mondial, conform recomandărilor adoptate în 18 octombrie 2019 de pregătire pentru o posibilă pandemie. Ștergerea unor filmări de pe youtube sau vimeo, pe care am experimentat-o personal (dar n-am fost singurul) pare tot o urmare a recomandării de la acea discuție de a se suprima așa-numitele mesaje false, în fapt mesajele care sînt contrare liniei oficiale. Pe lîngă suprimarea brutală, există probabil și metode mai subtile de a se da prioritate mesajelor oficiale: articolele/filmările care nu convin nu sînt totdeauna șterse de pe internet, dar se poate aranja să nu apară în căutările google sau youtube.

Prezint acum, în tălmăcire românească, o filmare care face rezumatul discuțiilor.

00:06 Text scris: Anual apar cam 200 de molimi la care Organizația Mondială a Sănătății trebuie să reacționeze. Trebuie să fim pregătiți pentru o molimă care să se întindă pe întreg Pămîntul (pandemie).

00:10 Crainică: A început la porci care păreau sănătoși, cu luni sau poate ani înainte. un nou coronavirus s-a răspîndit pe tăcute în turme. Treptat, crescătorii de porci au început să se îmbolnăvească. Oamenii infectați prezentau probleme respiratorii, cu simptoame plecînd de la cele ale unei gripe banale la pneumonie severă. Cei mai bolnavi aveau nevoie de terapie intensivă. Mulți au murit. (pe ecran apare: CAPS = Coronavirus Associated Pulmonary Syndrom = Sindrom Pulmonar Asociat cu Coronavirus). Experții cad de acord că dacă nu este repede controlat, poate duce la o pandemie severă, care va afecta întreg Pămîntul și oamenii de pretutindeni. Un comitet de urgență a fost înființat ca să răspundă la pandemia CAPS.

00:50 Anita Cicero (Centrul pentru Siguranța Sănătății John Hopkins): Misiunea comitetului de urgență al pandemiei e să ofere recomandări cu privire la marile probleme care apar ca urmare a unei pandemii în desfășurare. Comitetul e compus din lideri eperimentați din mediul de afaceri, sănătate publică și societatea civilă.

01:06 Caitlin Rivers (Centrul pentru Siguranța Sănătății John Hopkins): Numărul cazurilor s-ar putea dubla într-o săptămînă și înmulți de 16 ori într-o lună, dacă nu sîntem în stare să oprim răspîndirea. Am ajunge la jumătate de milion de cazuri, care ar putea să continue să crească exponențial. În 3 luni ne-am putea apropia de 10 milioane de cazuri.

01:24 Tom Inglesby (Centrul pentru Siguranța Sănătății John Hopkins): De unde să începem? Se pare că va fi o pandemie severă. Și apar probleme care pot fi rezolvate doar prin colaborare între guverne și mediul de afaceri din întreaga lume.

01:37 Reportaj (ficțional) GNN (canal ficțional de televiziune): Știam de viruși de felul CAPS existenți în animale și oameni de zeci de ani. Dar n-am izbutit să dezvoltăm un vaccin aprobat. Desigur, există tehnologii noi care pot ajuta. Dar va fi complicat. Nu sînt optimist cu privire la posibilitatea de a avea un vaccin la timp în timpul acestei pandemii.

02:00 Tom Iglesby: Pentru acest comitet problema de criză este: Cum trebuie guvernele, firmele și organizațiile internaționale să distribuie antivirale și echipamente medicale la cei care au cel mai mult nevoie?

02:17 Adrian Thomas (Johnson & Johnson – firmă mondială de echipamente medicale): În domeniul nostru am studiat asta – procurarea celor necesare pentru un fond global. E nevoie de un mecanism centralizat, în stare din punct de vedere financiar să procure în numele fiecărei țări lucrurile de care e nevoie. Al doilea lucru: E foarte important pentru sectorul de afaceri, pentru producătorii de antivirale să avem o situație limpede cu ce avem nevoie, unde avem nevoie și cine ia hotărîrile.

02:44 Sofia Borges (Fundația ONU): Cred că, avînd în vedere că țările cele mai afectate sînt cele cu venituri mici și mijlocii, unde există acces inegal la tehnologii și bani, ONU are un rol global, fiind recunoscută internațional și avînd toate țările membre.

03:04 Cristopher Elias (Fundația Bill și Melinda Gates): Un stoc mondial ar ajuta cu siguranță la o alocare mai judicioasă și strategică, dar realitatea e că nu avem capacități logistice, nici măcar la ONU, de a aduce materialele într-un loc sau altul. Aici e domeniul în care e nevoie de o colaborare între organizațiile internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății, și sectorul privat, care folosește zilnic aceste lanțuri de aprovizionare pentru diferite scopuri, știe unde se află materialele și ia hotărîrile inteligente despre cum să le aloce la oamenii care au nevoie de ele, în locurile în care e nevoie mai mult și lucrează împreună cu sectorul industrial pentru a muta aceste materiale acolo unde trebuie să ajungă.

03:42 Eduard Martinez (Fundația UPS): Vreau să subliniez: colaborarea între distribuitori sau afaceri care au mari lanțuri de aprovizionare poate adăuga multă eficacitate întregului proces.

03:54 Avril Haines (fostă reprezentantă a Consiliului Național de Securitate din SUA): Întrebarea este: se poate prin acest mecanism internațional să se promoveze angajamente la acțiuni cît mai rapide posibil și a da oamenilor impresia că dacă vor contribui mai mult au o șansă mai bună să ocrotească sănătatea întregii lor populații?

04:10 Jane Halton (grupul bancar ANZ): Un lucru este foarte limpede: o mare parte din producție va fi deja contractată. Este aproape neîntîlnit ca oamenii să înceapă să producă ceva fără să aibă o siguranță că acele produse se vor consuma. Asta nu e ceva ce poate fi controlat de guverne. Guvernele, într-o situație de urgență, pot folosi un lanț de aprovizionare deja existent.

04:35 Stephen Reed (Centrul pentru Controlul Bolilor SUA): Cred că putem cădea de acord că nu este de așteptat ca guvernele să cumpere materiale pentru un stoc centralizat mondial fără să rețină o bună parte pentru ele însele.

04:47 Reportaj (ficțional) GNN: Autoritățile sanitare au emis sfaturi de călătorie în timp ce unele țări au interzis călătoriile în zonele cele mai afectate. Ca rezultat, firmele care se ocupă de călătorii au primit o mare lovitură. Rezervările de călătorie au scăzut cu 45%. Multe zboruri au fost anulate. Efectul se simte și în sectorul de servicii. Guvernele care se bizuie pe turism pentru o mare parte a economiei lor sînt afectate în mod special. Restricuțiile la călătorii și negoț au urmări economice profunde.

05:18 Tom Ingelsby: Cum ar trebui conducătorii politici, afacerile și organizațile internaționale să cumpănească riscul unei boli care se agravează datorită deplasării continue a oamenilor în lume comparativ cu riscul unor urmări economice profunde datorate unei interziceri a călătoriilor și negoțului?

05:36 Tim Evans (fost reprezentant al Băncii Mondiale): Dacă unii cred că ONU poate rezolva asta, ne amăgim cu privire la puterile ONU. Este foarte important să determinăm pentru toate aceste industrii și partenerii lor de afaceri o conducere eficace care să fie descentralizată, dar are o răspundere comună. Și asta trebuie să fie susținut de conducerea politică.

06:03 Martin Knuchel (Lufthansa – companie de transporturi aeriene): trebuie să lămurim care călătorii sînt esențiale și care nu. Altminteri, dacă ajungem la 20% rezenrăvir pe o perioadă lungă, compania se va prăbuși.

06:13 Cristopher Elias: Sînt probleme complicate, într-o lume foarte interdependentă. Sînt linii de aprovizionare care trebuie să aducă marfa la timp. Trebuie să ne gîndim cîtă flexibilitate există în aceste linii de aprovizionare și să ne asigurăm că vor continua să funcționeze. Asta va avea nevoie de cunoștiințe specifice, pe care numai sectorul privat le are. ONU poate juca un rol de coordonare și înlesnire, dar firmele particulare știu unde se află lucrurile, unde și cum pot fi transportate. Și ăsta e un fel de parteneriat public-privat pe care nu prea l-am avut. În această criză trebuie să fie realizat foarte repede.

06:50 Reportaj (ficțional) GNN: Nu am rămas fără bani. Încă. Dar ne îndreptăm într-o direcție primejdioasă și ceva trebuie să se schimbe.

07:00 Tom Ingelsby: Deci politica pe care o discutăm în acest comitet este cum ar trebui stabilite prioritățile pentru resursele financiare. Sînt unele lucruri pe care nu putem să le lăsăm să se prăbușească? Care sînt prioritățile? N-avem bani să plătim pentru toate problemele urgente.

07:15 George Gao (China): Deci avem nevoie de bani. Unde sînt banii? Guvernele pot oferi niște bani. Cei din sectorul privat, unii dintre voi care stați aici, au ceva bani. Dar e nevoie de o coordonare.

07:29 Latoya Abbot (Mariot International – lanț hotelier): Hotelurile vor fi paralizate. Știm că afacerile hoteliere reprezintă 5% din PIB.

07:39 Stephen Reed: Guvernele trebuie să fie gata să facă lucruri care ies din obișnuință. trebuie să fim ca pe picior de război.

07:51 Brad Connet (Henry Schein – multinațională medicală): Trebuie să estimăm antrepenorii puternici. Trebuie să vedem dacă guvernele, prin înlesniri fiscale și subvenții pot încuraja producerea acestor lucruri. Se poate întîmpla rapid. Un plan de tip Marschall, nu-i spunem exact așa, dar un plan Marschall să intre în funcțiune și să stimuleze o schimbare foarte rapid.

08:13 Reportaj (ficțional) GNN: Statele reacționează în feluri diferite despre cum să controleze marea cantitate de dezinformări care circulă pe internet. În unele cazuri, blocări limitate ale internetului au fost făcute pentru a liniști panica.

08:33 Tom Ingelsby: Cît control al informațiilor trebuie să existe? Și de către cine? Și cum ar putea fi contestate în mod eficace falsele informații? Și dacă informațiile false vin de la firme ori guverne?

08:45 Hasti Taghi (NBC Universal – companie de televiziune): Cred că e important să existe o comunicare constantă cu toate unitățile de îngrijire medicală unde acești apcienți sînt tratați dacă apare o panică de masă.

08:55 Matthew Harrington (Edelman – firmă de relații publice și consultanță în marketing): În acest moment, platformele de social media trebuie să facă un pas în față, să-și asume faptul că sînt o platformă tehnologică și nu un difuzor de mesaje. Ele trebuie să fie un participant în transmiterea de informații corecte și să facă parteneriat cu comunitatea științifică și medicală pentru a da greutate informațiilor corecte. Pentru că a pune duhul dezinformărilor și informărilor greșite înapoi în sticlă nu e imposibil.

09:24 Lavan Thiru (Autoritatea Monetară din Singapore): Un lucru despre care n-am vorbit și e timpul să vorbim despre asta, sînt pașii care trebuie făcuți de guverne pentru a impune eliminarea știrilor false.

09:34 Jane Halton: Personal nu cred că cenzura este folositoare ori de dorit. Ave cîteva strategii. Una este de a ne bizui pe sursele de încredere de informații, pe care să le susținem cu echipamente, să le furnizăm fapte pe care ele le pot transmite mai departe. Dar trebuie să ne gîndim și la un răspuns tehnologic la asta.

10:03 Epilogul scenariului (prezentat de o actriță): Rezultatul epidemiei CAPS din „Evenimentul 201” a fost catastrofal. 65 de milioane de oameni au murit în primele 18 luni. La început focarul de infecție a fost mic și părea controlabil, dar apoi a început să se răspîndească în mahalalele sărace din metropolele aglomerate. Din acel moment, răspîndirea molimei a devenit explozivă. În 6 luni au apărut cazuri în aproape fiecare țară. Economia mondială a fost în cădere liberă. Produsul Intern Brut a scăzut cu 11%. Indicii bursieri din toată lumea au scăzut cu între 20% și 40%. S-a creat o atmosferă de frică și așteptări modeste. Afacerile nu căutau să se dezvolte, băncile nu acordau împrumuturi, fiecare aștepta să treacă furtuna. Economiștii spun că harababura economică va dura ani de zile, paote un deceniu. Urmările tăcute, neîncrederea în guvern, în presă, distrugerea coeziunii sociale, pot dura încă și mai mult. Trebuie să ne întrebăm: Chiar a trebuit să fie atît de rău? Sînt lucruri pe care le-am fi putut face în cei 5-10 ani de dinaintea molimei care ar fi ușurat urmările catastrofale? Credem că răspunsul este DA. Sîntem noi, omenirea, gata să facem munca grea de care e nevoie ca să ne pregătim de viitoarea pandemie?

(Eveniment 201 – organizat de Centrul John Hopkins pentru Siguranța Sănătății, Forumul Economic Mondial și Fundația Bill și Melinda Gates)

Organizația Mondială a Sănătății caută persoane cu influență care să-i promoveze propaganda covid

Organizația Mondială a Sănătății a angajat firma de relații publice „Hill and Knowlton Strategies” cu scopul de a identifica celebrități și pesoane cu influență care să-i amplifice mesajele cu privire la coronavirus, scrie Daily Caller (linc).

Conform articolului menționat, OMS a plătit 135000 de dolari firmei de relații publice amintite pentru crearea unei strategii de comunicare în problema pandemiei covid. Din acești bani, 30000 de dolari sînt pentru identificarea persoanelor cu influență, 65000 de dolari pentru testarea mesajelor și 40000 de dolari pentru crearea unui cadru pentru campania de comunicare (propagandă).

3 feluri de persoane cu influență sînt identificate de firma „Hill and Knowlton Strategies”: celebrități care au mulți urmăritori pe rețelele de socializare, indivizi cu urmăritori în număr mai mic dar foarte dedicați și „eroi ascunși”, persoane care n-au așa de mulți urmăritori dar totuși izbutesc să dea tonul și să dirijeze discuțiile de pe rețelele de socializare.

Se face treabă profesionistă cu propaganda asta legată de covid. Presa tradițională e cumpărată, dar s-a înțeles că asta nu e destul. Opinia publică e influențată și de ceea ce se discută pe rețele de socializare. Găsirea unor persoane cu influență care să facă propagandă în favoarea măsurilor OMS (lucru care merge paralel cu cenzurarea mesajelor care contestă politica OMS) este o parte din manipularea profesionistă a opiniei publice.

Separat de OMS, și alte entități practică atragerea de celebrități ori de persoane cu influență în anumite cercuri în favoarea propagandei covid. Această tactică nu e ceva nou, se folosește de mai multă vreme în propaganda politică. Părerea mea e că inclusiv guvernul României folosește această tactică, fiindcă propaganda este singurul domeniu în care guvernul are realizări notabile.

Articole din aprilie și iulie 2020. Mai citește alte articole pe subiectul molimei covid la pagina COVID-19.

VIDEO cu implicarea unor reprezentanți BOR în campania vaccinistă AICI.

VIDEO cu evenimentul tradus de Marius Mioc: