„Ajutați un bătrân sărman cu un tanc, cu un galon sau cu un strop de petrol, după cum vă lasă inima... Dacă nu, vă ia mama dracului...”

Un editorialal lui Victor Davis Hanson publicat în Daily Caller și pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Stânga obișnuia să îi acuze pe yankeii imperialiști și lacomi de la Washington de încheierea unor acorduri egoiste cu dictaturile din America Latină pentru a pune mâna pe resursele lor naturale.

Ciudat este că acum președintele Biden se milogește la abjectul regim Maduro din Venezuela – corupt, criminal și anti-SUA – să producă mai mult petrol pe care să-l trimită în Statele Unite.

Biden este dispus să relaxeze sancțiunile împotriva Venezuelei și să tolereze încălcările drepturilor omului de către Maduro – dacă dictatura lui deschide robinetele de petrol înainte de alegerile din noiembrie, din Statele Unite.

În 2020, Biden a vorbit în campania electorală despre ceea ce a numit natura malefică a monarhiei din Arabia Saudită.

Totuși, după ce a implorat de pomană Venezuela, Iranul și Rusia, era inevitabil ca Biden să ajungă din nou cu miloaga la saudiți pentru ca aceștia să extragă mai mult petrol.

Biden s-a rugat și de OPECsă își mărească producția de petrol și să scadă astfel prețul mondial la energie, tot înaintea alegerilor din noiembrie.

Vă amintiți că Biden are prostul obicei de a se umfla în pene că a scăzut prețul benzinei la pompă atunci când volatilitatea naturală a piețelor petroliere duce la o ieftinire cât de mică.

Însă, îndată ce prețurile cresc, tace chitic despre rolul său în sugrumare producției de petrol și gaze a SUA.

A fost deci vreo surpriză că saudiții au devenit al patrulea regim nedemocratic care tratează cu refuz suplicațiile lui Biden?

În timpul campaniei din 2020, când petrolul și gazele erau ieftine ca braga și când candidatul de atunci Biden pleda demagogic pentru eliminarea combustibililor fosili, el i-a etichetat pe saudiți drept un stat „paria”.

Tot Biden l-a acuzat pe fostul său rival, Donald Trump, că s-a apropiat prea mult de „îngrozitoarea” familie regală saudită.

Acuzația era bizară, dat fiind că Trump a fost primul președinte american care NU a avut nevoie de petrolul saudit.

Administrația sa a reușit să facă din Statele Unite cel mai mare producător de petrol și gaze din istorie – eliminând orice dependență energetice de regimurile iliberale și dictatoriale din exterior.

Trump a fost primul președinte american ale cărui interese pentru monarhiile din Golf nu au avut nici o legătură cu energia.

În schimb, el s-a asociat cu țările arabe pentru a pune capăt ostilităților cu Israelul. Acordurile Abraham care au urmat au dus la un dezgheț istoric între statul evreu și statele arabe moderate – având în vedere îngrijorările comune provocate de imprevizibila teocrație iraniană.

Saudiții savurează acum imaginea fostului lor critic american, ajuns în genunchi, cerșind petrolul „murdar” și „poluant” produs de un stat „paria”.

Ca răspuns la NU-ul lor, echipa Biden s-a făcut al dracului. Aproape imediat, administrația a amenințat că dă în judecată OPEC - înainte de alegerile din noiembrie - sub acuzația de manipulare monopolistă a prețului.

A mers până acolo încât și-a pus oamenii din Congres să pedepsească regimul de la Riad pentru că refuză să fie pionul Washingtonului.

Opinia publică americană este dezgustată privind la jalnicul teatru al lui Biden pe scena petrolului mondial, care se milogește și amenință să fie ajutat înaintea alegerilor din noiembrie.

Americanilor le este rușine că țara lor, care până ieri era independentă energetic a ajuns acum să cerșească la regimuri nedemocratice pentru fiecare picătură de petrol, mergând până acolo încât să amenințe foști aliați și să se gudure pe lângă inamici actuali.

Și mai bizar este că Biden și Stânga le spuneau cândva americanilor că își doresc prețuri mari la energie.

Altminteri, de ce ar fi închis Biden, în primele zile de mandat, conducta Keystone aflată în funcțiune?

Nu și-a ținut el promisiunile făcute stângii ecologiste radicale și a închis câmpurile petrolifere din Arctic National Wildlife Refuge?

Nu Biden a îndemnat agențiile de împrumuturi, fondurile de pensii și gestionarii fondurilor de investiții să nu mai împrumute sau să nu mai investească în companiile de petrol și gaze?

Nu Biden a semnat cele mai puține concesiuni de terenuri federale pentru companiile energetice dintre toți președinții SUA?

Nu Biden, cu puțin timp înaintea Războiului din Ucraina, a făcut presiuni asupra europenilor să respingă proiectul gazoductului EastMed? Acesta era un efort din partea a trei dintre cei mai apropiați aliați ai noștri – Grecia, Israel și Cipru – de a aduce gaze naturale de bună calitate (cu poluare redusă la ardere) către o Europă însetată de energie?

Pe scurt, nu Biden s-a lăudat în fața Stângii că și-a respectat promisiunile din campanie de a strangula producția de combustibili fosili – reducând simultan oferta și majorând prețurile – pentru a grăbi „tranziția” la energia solară și eoliană?

De ce atunci Biden îi umilește pe americani făcând când pe cerșetorul, când pe căpcăunul extern? De ce le cere străinilor să producă ceea ce avem noi înșine din belșug?

Evident, răspunsul este cinismul politic.

Biden este conștient că a pus pe butuci economia prin creșterea deliberată a prețurilor la energie, urmând utopia Stângistă a Coșmarului Verde.

Altfel zis, pentru a evita un dezastru la alegerile din noiembrie, Biden este acum capabil de orice.

„Orice” însemnând că toate lecțiile de morală despre drepturile omului și despre statele „paria”, dar bogate în petrol, Iran, Arabia Saudită și Venezuela sunt aruncate pe fereastră.

În iarna lui 2021, Biden ne dădea lecții despre cum combustibilii fosili reprezintă obstacole „murdare” în drumul nostru spre un viitor verde.

În iarna lui 2022, Biden crede că le poate forța mâna dușmanilor săi pentru a ne trimite mai mult din această energie tabu pe care refuzăm să producem singuri.

Bun venit în Absurdistan.