Astăzi, 26 octombrie 2025, este o zi istorică pentru neamul român. S-a sfințit pictura Catedralei Naționale din București, cea mai mare biserică ortodoxă din lume. România deține recordul celei mai mari clădiri civile din lume, și iată, acum, are cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Românii bat recordurile mondiale, arătând că nu sunt un popor mic, ci un popor puternic, viguros, cu năzuințe mari. Catedrala Națională este pasărea măiastră a credinței strămoșești. În rostul popular, Catedrala Națională se numește metanoic, Catedrala Mântuirii Neamului. Această biserică uriașă reprezintă speranța de mântuire a neamului românesc. La temelia ei au fost puse numele a 350.000 de eroi români căzuți în luptele pentru eliberarea și unitatea României Mari, ceea ce arată că această catedrală face legătura dintre neamul românesc de aici și de dincolo de mormânt, într-o unitate mântuitoare. Mozaicul Catedralei Naționale se întinde pe 25.000 de metri pătrați și este realizat în stil bizantin. 350 de milioane de pietricele au fost folosite de artiștii care au lucrat cu migală. Le dăm lecții Bizanțului istoric. Noi românii prin coordonarea artistului Daniel Codrescu am reînviat Constantinopolul.

La 127 de metri înălțime, Catedrala Națională depășește „Big Ban-ul” londonez. Reprezintă năzuința poporului român spre cer, după 2000 de ani de lupte naționale, războaie, umilințe, asupriri, iluminări religioase și momente astrale de eliberare. Azi, s-a împlinit visul de aur al poetului național Mihai Eminescu. Prozatorul Ioan Slavici, într-o amintire din 1924, recunoaște că Mihai Eminescu a avut prima idee de construire a Catedralei Naționale a tuturor românilor ortodocși. Mihai Eminescu a gândit necesitatea ridicării unei catedrale bucureștene „imediat după strălucita victorie armată de la Grivița din 30 august / 11 septembrie 1877”.

Să citim mărturia lui Ioan Slavici, publicată în 1924 în revista „Arhitectura": „Când a sosit la București vestea că Curcanii noștri au cucerit reduta Grivița, Eminescu și eu am chibzuit să publicăm în „Timpul" un articol, în care să arătăm că Ștefan-Vodă cel Mare [și Sfânt], de fiecare victorie câștigată pe câmpul de război, zidea întru mărirea [sic!] lui Dumnezeu câte o mănăstire, și stăruiam ca românii din zilele noastre să ridice și ei o catedrală la București, unde nu e nicio biserică mai încăpătoare în care mulți creștini să se roage împreună pentru binele obștesc”. Deci, Mihai Eminescu a fost printre primele personalități care au promovat această idee, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde observa lipsa unei mari biserici ortodoxe în București. „Noi înșine, în marea capitală a României, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă care să fie reprezentativă. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureștii sunt un oraș relativ nou și că n-au fost întotdeauna capitale”, scria poetul în 1881, în ziarul „Timpul”.

Abia inspirate de Mihai Eminescu, autoritățile, în frunte cu regele Carol I, reiau ideea. După proclamarea Regatului, Regele Carol I înaintează Parlamentului un proiect de lege privind construirea unei catedrale ortodoxe în București. La 5 iunie 1884, este promulgată Legea nr. 1750, publicată în Monitorul Oficial la 18 iunie, care consfințește nevoia unei „catedrale românești, ridicată spre slava lui Dumnezeu și mântuirea neamului”. Bugetul statului prevedea o sumă impozantă, de cinci milioane de lei aur, însă proiectul rămâne doar pe hârtie. După Marea Unire din 1918, mitropolitul Miron Cristea reia ideea ridicării unei Catedrale a Mântuirii Neamului, ca simbol al unității spirituale și recunoștinței față de eroii războiului. După 1990, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist a reluat această idee, iar Patriarhul Daniel a pus-o în practică prin contribuția financiară covârșitoare a întregului popor român, care a ridicat-o din 2011 până astăzi, 26 octombrie 2025.

Catedrala Națională este o realizare monumentală, unică în Europa, fiind cea mai mare și frumoasă biserică ortodoxă din lume. Ea reprezintă cartea de vizită a României în fața istoriei, a mapamondului și a lui Dumnezeu. Cu un astfel de edificiu, poporul român a arătat lumii că este un neam puternic, născut, nu făcut creștin de la Sfântul Apostol Andrei încoace, și cu puternice tradiții religioase. Suntem un popor creștin apostolic, care, prin Catedrala Națională, a evidențiat forța creatoare și numinosul religios apostolic al românilor. Este Sagrada Familia a Europei Centrale și de Est. Catedrala Națională reprezintă epicentrul religios, spiritual și socio-cultural al României, care va uni întregul popor român într-o unitate indestructibilă. Biserica Ortodoxă Română a arătat lumii întregi că este o Biserică și o comunitate. Catedrala Națională este lăcașul de rugăciune pentru toți românii din țară, din Republica Moldova, din comunitățile române din preajma granițelor statului român și a românilor din Diaspora. Un motiv în plus pentru a confirma vorba lui Slavici, că „Soarele românilor răsare la București”. Românii din Diaspora vor veni la București să se roage la Catedrala Națională, fapt care va fi un contribuitor important al unității naționale, dincolo de frontieră. Mai mult, va fi și un reper turistic-religios, atrăgând în România milioane de turiști.

Catedrala Mântuirii Neamului, pe lângă faptul că va fi un centru cultural-educativ și social-religios, va fi și o atracție turistică pentru milioane de turiști străini, veniți special în București să vadă cea mai mare biserică ortodoxă din lume. De fapt, Catedrala Națională este noua Sfântă Sofia de la Constantinopol, transformată în București, iar România devine centru ortodoxiei mondiale. Pentru români, în primul rând, Catedrala Națională reprezintă de fapt Catedrala Mântuirii Neamului, prin care românii se unesc spre mântuire. Pentru detractorii care spun că a costat peste 300 de milioane de dolari, le spun că doar un avion F-35, pe care l-am cumpărat și l-am donat lui Zelenski, a fost doborât într-un minut. Iar sistemul de rachete donat Kievului, care a costat un miliard de dolari, a fost doborât în o oră de artileria lui Putin. Deci, Catedrala Națională este un edificiu al mântuirii naționale, un centru religios și socio-cultural, și un punct de atracție turistică, care va aduce, doar din pelerinaj și turism, sute de milioane de euro. Dar, în principal, Catedrala Națională este calea mântuirii neamului românesc, lucru cel mai important. Ca român, sunt mândru că avem o Catedrală Națională atât de frumoasă și măreață, un motiv în plus că suntem un neam de buni constructori, chiar mai buni decât masonii care au ridicat vechile catedrale medievale. De azi, Catedrala Națională este noua emblemă a României și arată lumii că România nu este reprezentată doar de departamente, guvern, armată sau alte instituții, ci mai ales de BOR — singura instituție care a arătat că poporul român poate realiza adevărate minuni arhitectonice ale lumii. Cei care s-au opus cu lozinca comunistoidă „Vrem spitale, nu catedrale” nu au avut dreptate. Azi, la sfințire, s-au înghesuit în primele rânduri pentru a se lipi de această realizare uriașă a BOR și a poporului român.

Da, Catedrala Națională este a opta minune a lumii. Ridicată de români pentru mântuirea neamului omenirii și românesc, ea este o mărturie a măreției noastre naționale. Dintre toate instituțiile statului român, după 1990, doar BOR a demonstrat în mod concret că poate realiza un proiect unic, măreț, de care să fim cu toții mândri. Ridicarea Catedralei Naționale împlinește în sfârșit testamentul spiritual al lui Mihai Eminescu, că poporul român ortodox are cea mai frumoasă biserică din lume, după cum și-a exprimat poetul popular anonim în versurile baladei ”Meșterul Manole”: „Ca noi, meșteri mari,/ Calfe și zidari,/ Alții nici că sunt/ Pe-acest pământ! Află că noi știm/ Oricând să zidim/ Altă monastire/ Pentru pomenire,/ Mult mai luminoasă/ Și mult mai frumoasă!” E Catedrala Națională. Amin!

Parteneriat NapocaNews / Foto mai jos: Basilica