ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Cluj Napoca, duminică 29 august, ora 12, de la Biserica Ortodoxă Sfânta Treime, pornim în marș spre Statuia lui Avram Iancu.

Ce a însemnat Dictatul de la Viena. Zeci de Biserici Ortodoxe dărâmate, rase de pe fața pământului de horthyști. Nu uităm Vârghiș, Doboșeni, Herculian, Căpeni. Aici se află acum o zonă compactă, care cuprinde și orasul Baraolt, unde aproape că nu se mai vorbește deloc în limba română.

 În fotografie mă aflu împreună cu oameni din multe colțuri ale țării, în biserica din Doboșeni, reconstruită în 1994, dar care nu mai are niciun enoriaș. A fost ridicată în centrul localității în 1937. În timpul Dictatului de la Viena, autoritățile horthyste i-au scos pe români în fața Bisericii. 

Sub amenintarea armelor îndreptate spre femei si copii, bărbații au fost obligați să-și dărâme biserica cu târnăcoapele. În localitate nu a mai rămas de atunci si până acum, niciun creștin ortodox. Ruinele bisericii au fost folosite mai apoi ca groapă de gunoi a satului, până în anul 1994 când Înaltul Ioan, odată cu înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a refăcut parțial biserica, conservând ruinele cu ziduri noi și acoperiș. 

La Vârghis nu a mai fost ce să se salveze, lăcașul ortodox, ridicat tot în perioada interbelică în centrul satului, fiind ras complet de pe fața pământului. Fiecare piatră a fost zdrobită până la praf. Terenul a fost arat. La fel si la Căpeni. Ruinele de la Herculian au fost salvate la fel ca la Doboșeni. Când ajungi azi la Biserica din Herculian te pătrunde groaza. Înauntru este beznă, pe jos pământ. Întunericul de acolo urlă, împreună cu zidurile vechi ce păstrează pe alocuri urmele târnăcoapelor.

 Lângă Sfântul lăcaș este o crâșmă. Nu mai este niciun ortodox în sat. La Căpeni nu se mai vede nimic din fosta biserică. Doar iarba crescută pe acel loc si o troiță mai povestesc despre ce a fost odată. Cel care s-a urcat în 1940 pe biserică să dea Crucea jos, s-a prăbușit mort la pământ. Nu au tinut însă cont de semn și au dărâmat complet Locul lui Hristos. La Căpeni nici astăzi nu mai există niciun crestin ortodox. Nu se mai aude nicăieri limba română. În tot Ardealul ocupat au existat zeci de astfel de exemple. Urmele tragediilor de atunci sunt adânci, până în zilele noastre. 

Ne vedem la Cluj-Napoca, după Marșul Românilor, avem adunare în Piața Avram Iancu. Ne cheamă fiecare piatră de biserică sfărâmată, fiecare lacrimă și picătură de sânge. Ne cheamă o Datorie, datoria de a nu uita ce s-a întâmplat, datoria de a ne împotrivi oricărei forme de autonomie teritorială care se vehiculează în diferite variante și astăzi. Vom avea cu toții, cei care vin din toate colturile țării, un drum lung si greu până la Cluj, dar nu mai lung si nu mai greu decât cel al sutelor de mii de refugiați din timpul Dictatului de la Viena. 
Ei se întorc prin noi, Cu Dumnezeu înainte spre Biruința Neamului Românesc!

Manifestările de la Cluj sunt organizate de Asocistia Calea Neamului împreună cu domnul Bogdan Pletea din Cluj-Napoca. Evenimente similare vor fi organizate deasemenea la Carei, de Asociația refugiaților si expulzatilor români din 1940. Salutăm în acest sens în mod deosebit efortul pe care prietena noastră Ciută Daniela îl face în fiecare an, pentru a mentine vie memoria tuturor celor care au avut de suferit, pentru simplu fapt ca s-au născut români!