SECURIȘTII SISTEMULUI SOROȘIST se plâng azi pe toate site-urile din Rețeau de propagandă și manipulare media că au fost plasați pe o „listă neagră” de Consiliul Superior al Magistraturii în curajoasă analiză a CSM cu privire la adevărații vectori ai Rețelei Minciunii din România.

Este vorba, în principal, de identificarea manipulatorilor în rețea, între care se remarcă gurile soroșist-useriste Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu, Dominic Fritz sau Cristian Ghinea și cunoscutele canale soroșist-securiste de dezinformare G4media, PressHub, Recorder și ONG-urile specializate în cenzură Funky Citizens, Expert Forum și Declic, observate ca atare și în Raportul Congresului SUA despre cenzura în Europa și România.

Pentru cei cu memorie scurtă reamintim că în urmă cu trei ani, un oarecare Sorin Bocancea împreună cu un oarecare Constantin Ilaș, pretinși universitari fără a întruni însă și normele etice ale înălțimii la care ar trebui să se ridice orice membru al lumii academice, au lansat pe piață într-un volum comandat, intitulat „Războiul din Ucraina. Un conflict regional cu efecte globale”, o așa-zisă „Lista a putiniștilor” în care erau aruncate la grămadă voci și site-uri critice la adresa sistemului și a regimului hibrid din România, între care ActiveNews ocupa locul central.

O listă demonizatoare care incita la ură și la eliminarea acestor voci și site-uri, ABSOLUT FĂRĂ NICI O PROBĂ care să demonstreze aserțiunea de „vectori ai propagandei ruse” din România dar cu toate riscurile care decurg din această inițiativă fascist-bolșevică. Volumul a fost înmânat personal de coordonatorul „lucrării” reprezentanților regimului de la Kiev într-o sesiune specială din Parlamentul României.

După apariția Listei Negre propagate de penalul (la propriu) Sorin Bocancea de la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, faimosul actor Mihai Mălaimare, plasat pe această listă alături de numeroase personalități publice și de media ale României, a avut o replică scurtă și la obiect:

„Aud că niște dobitoci m-au trecut pe o listă a așa-numiților putiniști! Sunt, din câte aflu, niște consilieri de-ai premierului. Cretinilor, aș vrea să vă văd în momentul în care Putin va ataca România! Aș vrea să văd dacă sunteți în aceeași companie cu mine sau vă veți afla undeva pe la Bruxelles, militând pentru pace! Idioți!”

Jurnalistul EVZ Mirel Curea a anunțat la rândul său că autorii Listei Negre de la Iași a Institutului European, Sorin Bocancea și Constantin Ilaș, vor plăti.

ActiveNews a tăcut suveran dar a făcut. Respectiv i-a dat în judecată, în numele presei independente calomniate, pe cei doi dezinformatori de profesie, așa cum va face și cu următorii la rând, de la Palatul Cotroceni, cât și cu alți amatori securist-soroșiști de plăți ale unor despăgubiri morale pe măsura dimensiunilor minciunilor lor. Și am și câștigat. De două ori la rând, instanțele din Iași ne-au dat dreptate urmând acum să ne mutăm la București pentru stabilirea exactă a prejudiciilor aduse ActiveNews și colaboratorilor noștri. 

Redactorul șef al ActiveNews, Victor Roncea, i-a provocat în instanță, personal, pe cei doi dezinformatori, dintre care unul este distins pentru „profesionalismul” său academic și cu o condamnare penală definitivă pentru corupție, să găsească în toate articolele lui, atât de la publicațiile precedente cât și de la ActiveNews, un singur rând în favoarea Rusiei. UNUL SINGUR. Nu au reușit.

Acum, așa cum ar spune avocata Ingrid Mocanu, cei puși pe listele "celor plătiți de Soros" sunt supărați că au fost puși acolo de unii pe care ei îi puseseră, fără probe, pe listele "celor plătiți de Putin". Numai că CSM oferă și probele, spre deosebire de securiști-soroșiști. Ca de obicei, hoții strigă „hoții”.

Într-o luare de poziție recentă pe marginea unei asemenea liste cum este cea pe care am fost plasați noi, Georgică Severin, membru al CNA, afirma:

Îi mulțumim domnului Georgică Severin, un adevărat profesionist al presei, pentru această rememorare necesară, și venim, în premieră, cu toate datele procesului câștigat de ActiveNews, în două rânduri, aducându-ne recunoștința pentru munca extraordinară a avocaților Casei Țuca Zbârcea & Asociații, Cristian MItescu, Robert Roșu și colaboratorii lor.

Extras din minuta de la Iași urmat de Hotărâre

R O M Â N I A
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ 

(...)

- Constată caracterul ilicit al afirmațiilor realizate de pârâți în cadrul studiului-volum
"RĂZBOIUL DIN UCRAINA - Un conflict regional cu efecte globale", publicat sub
coordonarea pârâtului BOCANCEA Sorin doar în ceea ce privește menționarea reclamanților
în cuprinsul titlului „Vectorii propagandei” din cuprinsul studiului cu tema „Războiul hibrid
pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România” aparținând pârâtului
Constantin ILAȘ.

- Dispune obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru retragerea titlului
„Vectorii propagandei” din studiul cu tema „Războiul hibrid pentru colonizarea minților.
Propaganda pro-rusă din România” aparținând pârâtului Constantin ILAȘ, din librării sau
alte puncte de vânzare a publicației (inclusiv on line).

- Dispune obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru retragerea din
librării sau alte puncte de vânzare a publicației (inclusiv on line) a întregului volum
"RĂZBOIUL DIN UCRAINA Un conflict regional cu efecte globale", în condițiile în care nu
se poate realiza doar retragerea titlului „Vectorii propagandei” din studiul cu tema „Războiul
hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România” aparținând pârâtului
Constantin ILAȘ. (...)”

Dosar nr. 2205/99/2023
R O M Â N I A
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINTA CIVILĂ nr. 1334/2024
Ședința publică de la 27 Iunie 2024
Completul compus din:
Președinte Nicolae-Eduard Prisacaru
Grefier Iuliana Bondoc

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant RONCEA VICTOR, reclamant
CONSTANTINESCU RĂZVAN NICOLAE, reclamant BĂDESCU ILIE, reclamant
TÎRNOVEANU MIHAI SORIN, reclamant ARHIRE LUCICA LUMINIȚA PARASCHIVA
și pe pârât BOCANCEA SORIN, pârât ILAȘ CONSTANTIN, pârât ILAȘ CONSTANTIN -
La Cab.av. DRUGĂ DAN FLORIN, pârât BOCANCEA SORIN - La Cab.av. DRUGĂ DAN
FLORIN, având ca obiect actiune in raspundere delictuala .

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința din data de 23.04. 2024, susținerile
părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din
prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 30. 04.
2024, 09. 05. 2024, 23. 05. 2024, 06. 06. 2024, 19. 06. 2024, apoi pentru astăzi, când;

INSTANȚA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de
18.04.2023 sub nr. de dosar 2205/99/2023 reclamanții RONCEA Victor,
CONSTANTINESCU Răzvan Nicolae, BADESCU Ilie, TIRNOVEANU Mihai Sorin și
ARHIRE Lucica Luminița Paraschiva, în contradictoriu cu pârâții BOCANCEA Sorin și
ILAȘ Constantin, au solicitat:

- constatarea caracterului ilicit al afirmațiilor realizate de pârâți în cadrul studiului
"RĂZBOIUL DIN UCRAINA- Un conflict regional cu efecte globale";

- o obligarea pârâților la încetarea încălcării drepturilor nepatrimoniale ale
reclamanților și interzicerea pentru viitor a publicării în presa scrisă sau online a unor
materiale similare privind reclamanții;

- obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru retragerea din librării sau alte
puncte de vânzare a publicației "RĂZBOIUL DIN UCRAINA Un conflict regional cu efecte
globale";

- obligarea publicării de către pârâți într-un ziar de largă circulație a hotărârii ce
urmează a fi pronunțată în prezenta pricină, în cazul admiterii ei;
1
- obligarea pârâților la plata sumei totale de 50.000 EURO, respectiv 10.000 Euro
pentru fiecare dintre reclamanți, cu titlu de daune morale, pentru repararea prejudiciului
moral, produs reclamanților prin încălcarea dreptului la demnitate, onoare, reputație și
imagine ca urmare a săvârșirii faptelor ilicite precizate și dezvoltate în cuprinsul prezentei
cereri de chemare în judecată;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu,
pentru fiecare reclamant în parte, în conformitate cu dovezile ce se vor prezenta,
În motivarea cererii se arată, în esență, că fie parte dintre reclamanți sunt ziariști în
presa scrisă și online, fie persoane fizice cunoscute în societate prin publicarea în spațiul
online a unor materiale de opinie pe diverse teme, in cuprinsul unor pagini de internet/ bloguri
personale, ori sunt persoane publice de mai mare sau mai mică notorietate.

Sub coordonarea pârâtului Sorin BOCANCEA, a fost publicată la Editura "Institutul
European" materialul scris, realizat de pârâtul Constantin ILAȘ, intitulat "RĂZBOIUL DIN
UCRAINA – Un conflict regional cu efecte globale", un text care aduce atingere drepturilor
nepatrimoniale ale reclamanților, referitoare la demnitate, reputație și imagine, deoarece în
cadrul acestui material, în mod explicit, pârâtul enumeră numele reclamanților, ca fiind
"vectori ai propagandei" ruse în România.

Materialul realizat de pârâtul Ilaș Constantin și publicat sub coordonarea pârâtului
Bocancea Sorin descrie amănunțit modalitățile prin care, în opinia pârâților, și fără a proba în
vreun fel, propaganda rusă, își justifică agresiunea militară din Ucraina, arătând că: "pentru
ruși, pentru elita rusă, și pentru Putin nu contează niciun angajament, înțelegere, acord sau
tratat semnat, întrucât singurul "argument" de care ascultă cu adevărat este cel al forței armate
brute".

Pârâtul Ilaș Constantin formulează o teorie prin care conchide astfel: "De aceea
consider că propagandistii pro ruși, pro putiniști sunt mai periculoși și mai răi decât soldații:
soldatul rus este expresia directă, nemijlocită a invaziei și agresiunii, a forței și a violenței;
propagandistul încearcă să justifice pentru opinia publică invazia si agresiunea, forta și
violența ca fiind demne de a fi acceptate ca fiind normale și legitime. Aceștia au transformat
mass-media tradițională rețelele și aplicațiile media de socializare în arme care nu trag însă cu
gloante, tunuri, tancuri, obuziere și rachete ci cu cuvinte și termeni cheie cu scenarii și
interpretări alternative, relativizante, concurente sau contrare și contradictorii sau cu naratiuni
alternative" (subl.ns.).

Nu credem că prezintă importanță și nici nu dorim să facem vorbire aici despre
corectitudinea sau acuratețea analizei autorului cu privire la fenomenul rusesc sau cu privire la
propaganda. Autorul studiului, pe care de altfel îl și intitulează "RĂZBOIUL DIN
UCRAINA- un conflict regional cu efecte globale", așadar, cu referire directă la Războiul din
Ucraina, ulterior prezentării temelor, modalităților și pârghiilor prin care apreciază că
funcționează propaganda rusă, în mod brutal, aparent lipsit de sens, enumerǎ vectorii
propagandei. Adică vectorii propagandei ruse care susține războiul care justifică războiul din
Ucraina, cu toată pleiada sa de orori, crime și distrugeri.

Se arată că, în opinia pârâtului llas Constantin, vectorii propagandei ruse sunt
reclamanții dar si alte persoane fizice (sunt enumerate de-a valma un mare număr de
persoane). Lista cuprinde persoane fizice, precum Marius Tucă, Cosmin Gușă, Sorin Roșca
Stănescu sau IPS Teodosie, George Simion, posturi de televiziune, precum România TV, și site-ul ale
unor publicații mai mult sau mai puțin cunoscute. Mai multe persoane aflate în listă au
acționat deja în judecată autorii și reacțiile publice au fost pe cât de numeroase pe atât de
critice la adresa pârâților.

Susține ca fiind evident că întreaga analiză referitoare la propaganda rusă", cu privire
la Războiul din Ucraina a avut un singur deziderat și acela de a face publice numele unor
persoane care, în opinia pârâților, sunt un vehicul al propagandei ruse.

Enumerarea numelor reclamanților ca fiind vectori ai propagandei ruse, care ar susține
și justifica ororile războiului din Ucraina, este profund ofensatoare și este de natură a leza
grav reputația, demnitatea, integritatea și imaginea reclamanților.

Apreciază că intenția pârâților, intenția reală a acestora și nu cea pe care în mod
"analitic" au prezentat-o, cu privire la propaganda rusă este cea de a denigra persoanele
reclamanților, deoarece față de niciunul dintre aceștia pârâții nu au prezentat niciodată dovezi
din care să rezulte legătura cu vreo entitate din Rusia, de orice natură, în slujba căreia ar fi
acționat.Nicăieri pârâtul Ilaș Constantin nu arată de ce crede că reclamanții ar fi vectori ai
propagandei ruse, ce resorturi l-au mânat să facă această afirmație; nu există nicio analiză a
modului înbcare vreunul dintre reclamanți ar fi acționat ca vectori ai propagandei rusești, nu
există nici un exemplu concret menționat, mai degrabă atitudinea pârâtului Ilaș Constantin
apare ca o vendetǎ împotriva persoanelor denigrate. Trimiterile, ca note de subsol, către rare
materiale semnate de câțiva dintre reclamanți, și care prin conținutul lor nu reprezintă decât
opinii exhibate potrivit principiului libertății de exprimare, nu justifică în nici un caz asocierea
reclamanților cu propaganda rusă pro-război contra Ucrainei, pro-crime, pro-agresiune
militară.Se mai arată că, în contextul în care, aparent, editura "Institutul European" decisese să
retragă de pe piață volumul "RĂZBOIUL DIN UCRAINA un conflict regional cu efecte
globale", din cauza temerii intentării mai multor procese de către persoanele ce s-au
considerat vătămate, totuși, la data de 28.02.2023, a avut loc evenimentul "Un an de război în
Ucraina începuturi, evoluții, perspective". Evenimentul a fost organizat de Uniunea
Ucrainenilor din România la Camera Deputaților și au participat, potrivit paginii de Facebook
"Uniunea Ucrainenilor din România"4 printre alții, "reprezentanți ai autorităților centrale
(Guvern, MAE, MAI, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene,
Departamentul pentru Relații Interetnice) și locale, Ambasadorul Ucrainei în România,
reprezentanți ai TVR și Radio România, ai Agenției Naționale împotriva Traficului de
Persoane, al mediului academic și de afaceri, precum și al societății civile, însumând
aproximativ 80 de participanți, dintre care un număr de aproape 30 de vorbitori, din România
și Ucraina".

La acest eveniment a participat și pârâtul Sorin Bocancea care, potrivit paginii de
Facebook "Universitatea Petre Andrei din lași", a precizat că universitatea, al cărui rector este,
a sprijinit ucrainenii printre altele și prin demersul educațional reprezentat de volumul
"RĂZBOIUL DIN UCRAINA- un conflict regional cu efecte globale". Mai mult, cu ocazia
evenimentului volumul "RĂZBOIUL DIN UCRAINA- un conflict regional cu efecte globale"
a fost distribuit participanților.

Faptul distribuirii materialului în discuție către reprezentanți ai Ucrainei (de exemplu
Ambasadorul Ucrainei în România) în mod special lista persoanelor care în opinia pârâților
reprezintă "vectori ai propagandei ruse" în România, a ajuns un element de notorietate în
Ucraina. Aparte de stigmatul aruncat asupra reclamanților, prin înscrierea acestora pe o
veritabilă listă neagră a persoanelor anti Ucraina, din acest moment se poate aprecia, totodată,
că asupra reclamanților planează inclusiv un pericol la adresa integrității fizice a acestora și a
propriilor familii. Este încă viu, în memoria socială recentă, atentatul soldat cu moartea fiicei
propagandistului Alexander Dughin, Daria Dughina și mai recent asupra jurnalistului
propagandist Vladen Tatarskii.

Se mai arată că pe 25 februarie 2023, Sorin Bocancea a anunțat public că
volumul ,,Războiul din Ucraina. Un conflict regional cu efecte globale" a fost retras de pe
piață de către Editura "Institutului European", unde a fost publicat, întrucât, apreciază
reclamanții, a înțeles gravitatea faptei ilicite a pârâților și nu a dorit să riște formularea unor
acțiuni în justiție.

Totodată, pârâtul Bocancea a afirmat că,,este vorba de un text științific, elaborat de
unul dintre colaboratorii la acest volum, este vorba de domnul lector doctor Constantin llaș,
3
care a făcut practic un inventar al temelor [de propagandă], în primul rând. Deci nu a fost
intenția de a face inițial o listă. A inventariat toate temele propagandei ruse."
În opinia reclamanților, afirmația pârâtului din acest interviu vine să confirme faptul
că, inițial ,,studiul" nu cuprindea o listă de nume, dar ulterior pârâtul Ilaș a adăugat această
listă, fără motive științifice sau probatorii concrete, fiind nepăsător față de prejudiciul moral
pe care reclamanții urmau a-l suferi precum și de faptul că va pune în pericol carierele,
imaginea publică și demnitatea acestora.

În același interviu, pârâtul Bocancea a arătat: „Luând toate aceste teme pe care le-a
împărțit pe categorii, Constantin llas a plecat totuși de la premisa că propaganda nu este un
fenomen natural și impersonal precum ploaia, cutremurul, vântul. Propaganda este purtată de
niște nume. Domnul Ilaș a făcut o inventariere, are câteva sute de link-uri și pagini pe care nu
le putea pune într-un text de 10-15 pagini, cum este specificul unui text într-un volum
colectiv.

Atunci, a sintetizat și a pus în ordine toate categoriile de mesaje și la final a scris unde
găsim aceste tipuri de mesaje în România. A pus în ordine alfabetică persoanele pe paginile
de Facebook sau pe blogurile cărora a găsit acele tipuri de mesaje. La aceștia găsim una dintre
categoriile de mesaje pe care llaș le prezintă cu o pagină înainte. Acesta dedică cel mai mult
spațiu categoriilor de mesaje, lista nu ocupă nici o pagină", a mai afirmat Sorin Bocancea.
În opinia reclamanților, afirmațiile dlui Bocancea nu fac decât să confirme că,,sursele"
dlui Ilaș (și ale dlui Bocancea) au fost pagini aleatorii de Facebook, comentarii, link-uri, de-a
valma, dar nu un studiu concret al fiecărei persoane, făcut cu responsabilitate și cu grija de a
nu afecta viețile și carierele unor

Interviu apărut pe website-ul Deutsche Welle https://www.dw.com/ro

Faptul distribuirii materialului în discuție către reprezentanți ai Ucrainei (de exemplu
Ambasadorul Ucrainei în România) în mod special lista persoanelor care în opinia pârâților
reprezintă "vectori ai propagandei ruse" în România, a ajuns un element de notorietate în
Ucraina.

Se afirmă că simpla enumerare de teme, mai sunt citată, demonstrează faptul că studiul
face afirmații denigratoare în mod intenționat, în scopul de a leza fără motiv pe reclamanti dar
și alte persoane. Putem, cu titlu de exemplu, să analizam în ce măsură afirmațiile suveraniste
(dacăa cceptăm ad absurdum că unii dintre reclamanți au făcut cândva astfel de afirmații) pot
ficalificate ca fiind parte a propagandei ruse. A fi patriot, ați iubi țara, a studia și publica teme
de istorie românească, etc., înseamnă ca ești propagandist rus? Nu este spațiul și momentul
pentru a răspunde pe larg la această întrebare, dar cel mai simplu și logic răspuns este: „Nu".
Pârâții nu explică nicăieri care ar fi, în concepția lor, legătura dintre reclamanți și
Federația Rusă, dintre reclamanți și președintele Putin. Așa zisul studiu nu analizează
presupusa motivație a reclamanților de a susține politica de război a Rusiei împotriva
Ucrainei. Dar afirmațiile regăsite în materialul „Războiul din Ucraina. Un conflict regional cu
efecte globale", lasă impresia existenței unor interese personale.

Așa zis-ul studiu nu precizează contribuția personală a fiecărui reclamant la
propaganda de război a Rusiei, ci se rezumă, în fond complet neacademic, la a enumera
intenționat o serie de persoane, site-uri, publicații, etc., într-o manieră eclectică, fără urmă de
responsabilitate sau preocupare asupra consecințelor.

Consecințele materialului publicat de pârâți sunt de natură a-i pune într-o lumină
nefastǎ față de prieteni, cunoștințe, față de publicul căruia se adresează prin articolele lor,
chiar și față de propriile familii. Acest material i-a dezonorat, i-a afectat sever imaginea în
societate, i-a stigmatizat din punct de vedere profesional, aruncând o anatemă asupra
credibilității reclamanților, a integrității și onestității lor, plasându-i în zona de complicitate cu
o putere agresoare, repudiată în lumea civilizată.
4
În susținerea prezentei acțiuni, reclamanții solicită instanței de judecată să dea
eficacitate normelor legale privind ocrotirea drepturilor personale nepatrimoniale referitoare
la demnitate, onoare și reputație ale reclamanților, precum și a normelor relative la limitele
libertății de expresie: art. 30 alin. (6) din Constituția României, conform căruia ,,libertatea de
exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul
la propria imagine";art. 57 din Constituția României: „cetățenii români, cetățenii străini și
apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără
încalce drepturile și libertățile celorlalți"; art. 72 din C. Civ. prevede că "(1) Orice persoană
are dreptul la respectarea demnității sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei și
reputației unei persoane fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la
art. 75";art. 253 din C. Civ., art. 8 alin. (1) , art. 10 alin. 2 din Convenția CEDO; art. 1357 din
C. Civ.

Se arată că în cauză sunt întrunite toate condițiile pentru angajarea răspunderii civile
delictuale a pârâților, respectiv: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre fapta
ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului.

Faptele ilicite ale pârâților, a căror sancționare se solicită prin prezenta acțiune,
constau în lezarea adusă demnității, onoarei și reputației reclamanților, prin realizarea și
difuzarea materialului "RĂZBOIUL DIN UCRAINA- Un conflict regional cu efecte globale".
În sensul celor anterior prezentate, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
a reținut că "alegațiile unor fapte trebuie dovedite [subl. ns.]" (cazul Pfeiffer contra Austriei,
susținut de o jurisprudență constantă anterioară Jerusalem contra Austriei, De Haes și Gijsels
contra Belgiei, Scharsach și News Verlagsgesellschaft contra Austriei).

Or, atâta vreme cât pârâții au emis o serie de afirmații de fapt nesusținute, se impune
tragerea lor la răspundere, în conformitate cu prevederile legale enunțate mai sus.
Cu privire la libertatea de exprimare, ca drept fundamental consacrat în Constituția
României, precum și în tratatele internaționale la care România a aderat, nu poate reprezenta o
justificare pentru încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale ale persoanelor vizate.
Astfel, într-o speță similară, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că:,,este
neîntemeiată și susținerea pârâtului în sensul că, prin publicarea articolului, nu a făcut decât
să-și exercite dreptul constituțional la liberă exprimare, prevăzut de art. 30 alin. (1) din
Constituție și art. 10 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților
fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994. Dreptul la opinie și la libera
exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat în limitele sale firești, neputând prejudicia
drepturile și interesele legitime ale celorlalte persoane. (...) Drepturile și libertățile
constituționale trebuie exercitate cu bună-credință, fără să se încalce drepturile și libertățile
celorlalți". Libertatea de exprimare trebuie exercitată în limitele sale firești, nefiind permisă
prejudicierea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, în mod asemănător fiind și în
cauza Petrina c/a României,.

În toate aceste cauze dreptul la liberă exprimare s-a aflat în antiteză cu dreptul la
demnitate, reputație și onoare al persoanei. Instanța europeană a analizat "conflictul" dintre
drepturile nepatrimoniale ale persoanei și dreptul la libera exprimare făcând apel la două
noțiuni: fapte și judecăți de valoare. Instanța europeană a transmis ideea potrivit căreia revine
instanței nationale îndatorirea de a verifica incidența în spețele judecate a celor două noțiuni.
Potrivit CEDO, faptele reprezintă acuzatii concrete, determinate, acestea fiind necesar
a fi dovedite de către autor. În ceea ce privește judecățile de valoare, acestea reprezintă opinii,
impresii, evaluări fiind caracterizate de o doză mare de subiectivism. Pentru acest motiv,
judecătile de valoare, ca regulă generală, nu trebuie dovedite.

Cu toate acestea, chiar și judecățile de valoare, în cazul în care ating limitele unor
acuzații determinate, va fi necesar să se bazeze pe o bază factuală rezonabilă. Altminteri
există pericolul lezării reputației demnității sau onoarei persoanei.

Instanța urmează să analizeze dacă afirmația pârâtului Ilaș Constantin potrivit căreia
reclamanții sunt vectorii propagandei ruse (care justifică războiul din Ucraina sau care
5
edulcorează motivațiile puterii de la Moscova care a declanșat acest război), sunt fapte sau
judecăți de valoare.

În opinia reclamanților afirmațiile pârâtului Ilaș Constantin, publicate de către pârâtul
Bocancea Sorin sunt evident fapte, s-a formulat o acuzație concretă, determinată față de
reclamanți. Arătând că aceștia sunt vectorii propagandei ruse, înseamnă că prin acțiunile lor,
autorul îi acuză că justifică războiul, că sunt de acord cu el, mai mult, il promovează, îl susțin
prin mijloacele lor, de ce nu, reclamanții chiar poartă acest război.

Faptele, astfel cum s-a arătat mai sus, este obligatoriu a fi dovedite. Niciun fel de
dovadă nu a fost produsă de pârâți în sensul celor afirmate in materialul în cauză. Pentru acest
motiv alegațiile publicate au caracter ilicit.

Chiar și în situația în care, în mod excepțional, și analizate cu maximă blândețe,
afirmațiile pârâtului llaș Constantin ar fi calificate ca judecăți de valoare, potrivit CEDO, ar fi
necesară o bază factuală rezonabilă, poate chiar solidă, am spune noi. Nimic din materialul
publicat nu indică o astfel de bază factuală.

Instanța poate verifica faptul că materialul pârâtului se caracterizează prin rea credință
și deci depășește limitele prevăzute de lege, pentru a fi calificat libertate de exprimare,
deoarece încalcă drepturile nepatrimoniale ale persoanei.

Cu privire la dreptul subiectiv lezat, în speță au fost încălcate drepturile la demnitate și
onoare ale reclamanților. În ceea ce privește dreptul la demnitate și onoare "Convenția
europeană a drepturilor omului protejează integritatea morală a persoanei, ca parte a dreptului
la respectarea vieții private și de familie, garantat de art. 8, dar și dreptul la o bună reputație
morală, care reprezintă o limită a dreptului la libertate de exprimare [art. 10 alin. (2)].
Referitor la libertatea de exprimare, textul art. 10 alin. (2) din Convenție este în sensul că
exercitarea sa comportă îndatorire și responsabilității și poate fi supusă unor restricționări
pentru a asigura, printre altele, protecția reputației sau drepturilor altora".

Cu referire la art. 72 din C. Civ., care reglementează protejarea dreptului la demnitate,
în literatura de specialitate de referință s-a apreciat că "domeniul demnității se analizează în
primul rând prin raportare la o serie de valori morale, așa că prin primul alineat se consacră
doar existența dreptului la respectarea demnității oricărei persoane. Referindu-se la orice
persoană ca fiind titulara acestui drept, legiuitorul a vrut să sublinieze, la fel ca și în cazul
celorlalte drepturi ale personalității, că oferă protecție tuturor persoanelor fizice, indiferent de
statutul lor social sau de alte criterii 22.

Asocierea reclamanților cu acest război de cotropire, prin afirmația că ar reprezenta
vectorii propagandei ruse, în cadrul războiului din Ucraina, reprezintă un afront cu consecințe
extrem de severe cu privire la reputația demnitatea și onoarea reclamanților.
Se arată că faptele pârâților, prin raportare poziția acestora de cadre universitare la
Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, sunt cu
atât mai grave cu cât, dată fiind pregătirea academică a acestora, este de presupus că au
proprietatea cuvintelor, având cunoștințe, măcar minime, de semantică. Așadar, fapta pârâților
de enumerare a reclamanților (fără urmă de confuzie) reprezintă intenția explicită de denigrare
a acestora.

Privitor la prejudiciu, ca element al răspunderii civile delictuale, acesta reprezintă
„efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșită de o altă
persoană".

În cazul de față, prejudiciul suferit de reclamanți constă în lezarea dreptului personal
nepatrimonial la demnitate, onoare și reputație prin publicarea cărții "RĂZBOIUL DIN
UCRAINA Un conflict regional cu efecte globale" în care reclamanții sunt acuzați că ar fi
vectorii propagandel ruse.

Consecințele faptei ilicite a pârâților se răsfrâng asupra imaginii publice a
reclamanților, fiecare dintre ei fiind o persoană publică, ce și-a clădit în timp o reputație
profesională și personală. Fapta pârâților are drept consecință o pierdere serioasă a
credibilității și probității morale ale reclamanților, care, fiecare dintre ei, în exercitarea
6
activităților curente, are nevoie de o imagine respectabilă. Or, acuzația că reclamanții sunt
vectori ai propagandei ruse, pe lângă faptul că este complet neadevărată, aduce serioase
vătămări personalității și reputației reclamanților, poate chiar expunându-i la pericole de
natură fizică.

În ceea ce privește daunele morale solicitate, acestea au fost exprimate potrivit
aprecierii fiecărui reclamant în parte, respectiv câte 5000 euro de la fiecare pârât în parte.
Cu privire la legătura de cauzalitate, se arată că este îndeplinită deoarece faptele
pârâților de realizare, respectiv difuzare a materialului în cauză au ajuns în atenția opiniei
publice, aruncând asupra reclamanților anatema de a fi vector al propagandei ruse în războiul
din Ucraina, cu toate consecințele nefaste ale acestuia.

Reputația fiecărui reclamant reprezintă o condiție indispensabilă pentru ca aceștia să
își desfășoare activitatea, iar prin fapta ilicită a pârâților, reputația reclamanților a fost cea
afectată, conducând la grave prejudicii de imagine.

Privitor la vinovăție, se arată ca gfiind mai mult decât evident că pârâții au acționat cu
rea-credință în promovarea acestui demers publicistic de denigrare a reputației reclamanților.
Acest lucru rezultă din formularea acuzatoare prin care reclamanții au fost indicați ca fiind
vectori ai propagandei ruse.

Prin punerea în vânzare a cărții, cititorilor li s-a inoculat ideea potrivit căreia
reclamanții fac propaganda rusă în războiul din Ucraina, fapt ce, prin raportare la valorile
democratice moderne, îmbrățișate de România, conduce la ideea că reclamanții sunt oameni
lipsiți de onoare, de demnitate.

În dovedire, se solicită administrare probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâților.
Pârâtul Bocancea Sorin, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca
fiind neîntemeiată.

Se arată că acțiunea în răspundere delictuală formulată de reclamanți este nefondată,
situația de fapt prezentată în cuprinsul acțiunii nefiind conformă cu realitatea, argumentele din
cererea de chemare în judecată fiind învederate instanței cu intenția de inducere în eroare atâta
timp cât textul (articolul) ce se presupune a aduce atingere drepturilor nepatrimoniale ale
reclamanților nu îi aparține și nu este intitulat "Războiul din Ucraina -un conflict regional cu
efecte globale"

În fapt, în volumul colectiv ce are titlul "Războiul din Ucraina - un conflict regional cu
efecte globale" coordonat de pârâtul Bocancea Sorin, este cuprins și studiul domnului Ilaș
Constantin care are titlul "Război hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din
România", studiu care apare alături de mult mai multe contribuții în volumul anterior
menționat.

În calitate de coordonator de volum, nu are dreptul de a interveni asupra textelor
depuse de către autori, întreaga responsabilitate cu privire la text aparținând autorului.
Coordonatorul de volum nu poate fi asimilat unui redactor șef al unei publicații (ziar),
iar acest volum de texte (articole) pe o anumită temă prestabilită nu poate fi asimilat unei
publicații.

Arǎtǎ instanței de judecată că în cadrul acestui volum, la rubrica Introducere, pagina
11 a mentionat "Consider că a trecut suficient timp pentru a putea formula opinii cu privire la
acest conflict. Volumul pe care îl supunem atentiei reunește contribuții ale unor specialiști din
domeniile istorie, politologie, studii militare, relații internaționale, drept, economie, jurnalism
si comunicare. Nu am fixat vreun plan pe care contributorii să-l fi urmărit de la început.
fiecare din ei având posibilitatea să scrie despre război asa cum a dorit, fără nicio
constrângere. Din afinitățile tematice ale contribuțiilor, au rezultat cele opt părți ale
volumului.", or, toate argumentele reclamanților cu privire la faptul că, personal, a avut
intenția de a denigra persoanele reclamanților (pct. 17 din acțiune) sunt lipsite de orice sens.
Mai mult, în aceeași rubrică Introducere, în calitate de coordonator, a prezentat care
sunt cele opt părți ale volumului și criteriile care au condus la gruparea textelor autorilor în
cele opt părți.
7
În articolul pe care l-a scris ca și autor în cadrul volumului, nu are nicio mențiune la
adresa reclamanților, iar afirmațiile reclamanților în sensul că "cu intenție directă, a atacat
persoanele reclamanților, cunoscând foarte bine consecințele faptei sale" sunt făcute cu reacredință,
atâta timp cât din întreg volumul nu rezultă că personal a făcut vreo afirmație cu
privire la reclamanti.

Se arată că, pentru ca o conduită să constituie temei de natură a atrage răspunderea
civilă delictuală trebuie dovedit dincolo de orice dubiu că sunt îndeplinite toate condițiile
necesare atragerii răspunderii civile delictuale.

În cauză apreciază că nu sunt întrunite condițiile atragerii răspunderii civile delictuale,
iar faptul că a coordonat publicarea unui volum de articole (studii) în care fiecare autor de text
are dreptul de a-și exprima opinia cu privire la tema aleasă chiar de el, consideră că nu
întrunește elementele unei fapte ilicite.

Consideră pârâtul că în cauză nu există o faptă ilicită, iar prin coordonarea acestui
volum "Războiul din Ucraina un conflict regional cu efecte globale" nu a adus atingere
niciunui interes legitim și serios al reclamanților.

Mai mult, consideră că orice prejudiciu suferit prin acțiunea ilicită a unei alte persoane
trebuie dovedit, simpla mențiune, enumerare sau inserare într-o cerere a încălcării unor
drepturi subiective nu este suficientă și pertinentă pentru ca instanța de judecată să rețină întradevăr
situația de fapt astfel cum a fost prezentată.

Se arată că, în speță, nu se poate vorbi de un exercițiu al dreptului excesiv și
nerezonabil din partea pârâtului Bocancea Sorin prin coordonarea volumului "Războiul din
Ucraina un conflict regional cu efecte globale", care să atragă angajarea răspunderii civile
delictuale.

Mai mult, consideră că instanța de judecată trebuie să verifice un alt element deosebit
de important, și anume buna - credință. Se va verifica dacă autorul afirmațiilor a cunoscut sau
nu lipsa lor de adevăr, dacă a depus suficiente eforturi pentru a verifica acest caracter al lor,
urmând a se avea în vedere, de asemenea, și scopul cu care informațiile au fost răspândite
(verificându-se dacă a urmărit să informeze opinia publică, exercitându-și dreptul de autor cu
respectarea eticii și deontologiei specifice sau din contră a avut drept obiectiv principal
distrugerea bunei reputații a unei persoane, într-un mod gratuit și lipsit de scrupule).
Autorii unor texte sunt protejați de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, chiar dacă nu pot face proba verității, dar s-a dovedit că au acționat cu bună credință.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri și atașează un cd cu volumul "Războiul din
Ucraina-un conflict regional cu efecte globale" in format pdf., astfel cum a fost publicat.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul ILAȘ Constantin se solicită respingerea
acțiunii în răspundere delictuală, arătându-se că acțiunea în răspundere delictuală formulată de
reclamanți este nefondată (neîntemeiată) situația de fapt prezentată în cuprinsul acțiunii
nefiind conformă cu realitatea, argumentele din cererea de chemare în judecată fiind
învederate instanței cu intenția de inducere în eroare atâta timp cât textul (articolul) ce se
presupune a aduce atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamanților nu este intitulat
"Războiul din Ucraina - -un conflict regional cu efecte globale"

În fapt, în volumul colectiv ce are titlul "Războiul din Ucraina un conflict regional cu
efecte globale" coordonat de Bocancea Sorin, este cuprins și studiul pârâtului Ilaș Constantin
care are titlul "Război hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România",
studiu care apare alături de mult mai multe contribuții în volumul anterior menționat.
Se arată, în esență, că titlul studiului atrage atenția asupra felului în care sunt și trebuie
puse accentele în articol, și anume: studiul afirmă din capul locului faptul că în contextul
războiului de agresiune declanșat de Rusia pe 24 februarie 2022, cu mențiunea că agresiunea
asupra Ucrainei a început însă în anul 2014 când Rusia a ocupat peninsula Crimeea și cu
secesiunea regiunilor Donbass și Luhansk din estul Ucrainei, Rusia a declanșat și un război
informațional al cărui câmp de luptă este opinia publică din România și din statele Uniunii
Europene.
8
Acest război informațional este parte a unui război hibrid în care sunt combinate
atacurile informatice cu înscenarea de evenimente, cu crearea de fake-news precum și o
propagandă cu un set de mesaje specifice, de narațiuni și scenarii specifice în care fiecare fapt divers
sau eveniment care preocupă agenda publică sunt integrate și răstălmacite sau reinterpretate în
așa fel încât să conducă la polarizarea și antagonizarea opiniei publice, la crearea de tensiunii
societății și a opiniei publice.

Tinta acestor mesaje, narațiuni și scenarii este reprezentată, în opinia pârâtului, de
fundamentul pe care este construită modernitatea politică și anume: consimțământul și
consensul celor guvernați ca origine și sursă a legitimității puterii și autorității guvernanților.
Consideră libertatea de expresie și societatea deschisă drept cea mai mare forță a
democrațiilor liberale dar totodată și cea mai mare vulnerabilitate pe care propaganda o
exploatează.

Studiul „Război hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România"
pune accentul în mod deliberat, pe lângă decelarea unei structuri narative generice a
discursurilor propagandistice în general, pe temele, termenii și mesajele care sunt prezente în
spațiul opiniei publice din țara noastră.

Această cercetare a fost efectuată prin monitorizarea temelor, termenilor și mesajelor
care sunt prezente exclusiv în spațiul public pe canale de youtube, conturi de facebook, siteuri
de știri și informații, bloguri, canale Telegram, etc. Scopul și intenția generală a fost acela
de a realiza o fotografie de stare a ,,ecosistemului" informațional existent în opinia publică,
fotografie care se mărginește să constate tipurile și categoriile de mesaje, situarea lor
comparativă cu temele din discursurile lui Putin, sursele acestor mesaje adică vectorii
propagatori ai mesajelor și canalele de comunicare. Cititorul ideal pe care l-a avut în minte are
vârsta de 14 ani și abia își începe inițierea în valorile culturii civice și politice.
Punerea la dispoziția cititorului a unui instrument pentru depistarea mesajelor
propagandistice și anume: relevarea structurii narative a discursurilor propagandistice în
genere precum și a temelor și termenilor folosiți de propagandă a avut, de asemenea, ca scop
explicit si exclusiv creșterea circumspecției, a scepticismului și a simțului critic al cititorilor la
întâlnirea în spațiul public a acestor tipuri de mesaje, cu vectorii propagandei și canalele de
comunicare al caror inventar incomplet l-a prezentat.

Pârâtul explică care este, în opinia sa, originea narațiunii dominante din mesajele
prezente în spațiul opiniei publice de la noi: România - Colonie. Ancora emoțională a acestei
narațiuni este reprezentată de principala valoare a democrațiilor-liberale și anume libertatea în
toate formele ei. Se apreciază că diferitele narațiuni și mesaje ca fiind derivate și camuflate,
sau cel puțin ca având o similitudine flagrantă, din propaganda rusă.

După o serie de explicații vizând contextul social actual și motivul demersului său,
pârâul arată că menționarea numelui persoanelor reclamante în contextul enumerării care în
studiul se regăsesc sub subtitlul Vectorii Propagandei nu a fost făcută cu intenția de a
denigra, calomnia sau compromite public acele persoane, ci a avut scopul de a le indica drept
surse la care se regăsesc idei și mesaje ale propagandei ruse comunicate exclusiv în spațiul
public pe site-uri de știri, bloguri, canale youtube, live-uri facebook, conturi pe rețelele de
socializare, etc.

În acest sens, arată că anexat acestei întâmpinări se depune pentru fiecare dintre
reclamanți, parte din mesajele pe care le-a avut în vedere la redactarea studiului.
Precizează de asemenea că termenul vector l-am folosit cu înțelesul ceea ce transmite
ceva" conform: https://dexonline.ro/definitie/vector/definitii

În studiul, nu a avut niciodată și în niciun fel ca intenție sau scop al cercetării vreo
posibilă motivație și motivele persoanelor din respectiva enumerare. Cu alte cuvinte, nu i-a
interesat dacă afirmațiile sau ideile cuprinse în mesaje sunt adevărate sau false, dacă
afirmațiile sunt justificate sau nu, adică dacă se aduc sau nu probe și argumente în sprijinul
acestora, dacă persoanele respective sunt sau nu convinse de adevărul afirmațiilor și
9
mesajelor, dacă sunt sau nu constiente că ideile cuprinse în mesajele transmise sunt identice,
corespund sau sunt similare ideilor și mesajelor propagandei ruse, dacă persoanele transmit
acele mesaje benevol sau interesat, dacă cred sincer în acele idei sau au cu ideile doar un
raport instrumental, dacă sunt convinși sau nu că temele abordate sunt sau nu sunt legitime ca
teme de dezbatere pentru opinia publică, dacă sunt conștienți sau nu de efectul pe care îl au
opiniile lor asupra opiniei publice.

Arată că i-a interesat exclusiv prezența unor tipuri de mesaje și idei în spațiul deschis
și liber al opiniei publice, mesaje care, în opinia pârâtului, sunt de natură să inducă opiniei
publice disuadare, demoralizare, euroscepticism, să inducă anxietăți și îngrijorări, sentimentul
unei stării de asediu", discreditarea și compromiterea regimurilor politice democratic-liberale
și să submineze încrederea în valorile, elitele și instituțiile democratic-liberale.

Se menționează că în aprecierea depășirii limitelor libertății de exprimare și necesității
respectării dreptului la viață privată, Curtea Europeană a avut în vedere următoarele elemente:
- calitatea și funcția persoanei criticate; -forma, stilul și contextul mesajului critic;
- modalitatea în care este redactat articolul; - interesul public pentru tema dezbătută;
buna-credință a jurnalistului;- raportul dintre judecățile de valoare și situațiile faptice; - doza
de exagerare a limbajului artistic; - proporționalitatea sancțiunii cu fapta.

Raportat la împrejurarea legală că art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului consacră cu titlu de drept fundamental doar dreptul la viață privată", apare ipso facto
interogația de altfel, pertinentă și legitimă, dacă dreptul la imagine, reputație, demnitate și
onoare nu sunt reglementate de convenția europeană încheiată? În acest sens,arată că potrivit
jurisprudenței Curții, noțiunea de viață privată" se impune a fi interpretată în mod amplu, fiind
formată și din elemente care se raportează la identitatea unei persoane, cum ar fi numele,
imaginea, integritatea sa fizică și morală.

Instituția răspunderii civile delictuale este reglementată de 1357 din Codul civil,
arătându-se că, privitor la prejudiciu, acesta nu s-a produs. Existența unui prejudiciu constă în
vătămările aduse vieții private, imaginii, demnității, onoarei și reputației, ca urmare a
afirmațiilor făcute în articol, reprezentând o condiție care deși la nivel teoretic nu ridică
dificultăți sau contradicții, la nivel practic se juxtapune unui motiv de respingere a acțiunii
civile în răspundere delictuală, ca urmare a nedovedirii prejudiciului suferit, nefiind suficient
a se invoca suferințe generale, chiar dacă se subsumează unui caracter real, ci trebuie dovedit
un prejudiciu cert.

Privitor la fapta ilicită, se arată că aceasta trebuie să rezulte din conținutul afirmațiilor,
a informațiilor furnizate publicului de către autorul a cărei răspundere civilă delictuale se
dorește a atrage prin mijlocirea acțiunii formulate.

Se arată că, dacă din perspectiva faptelor", este evident că autorului (jurnalistului) i
incumbǎ obligația de a dovedi informațiile aduse la cunoștința publicului, acțiunea de a acuza
o anumită persoană implică de plano și obligația de a furniza o bază factuală suficientă, în
schimb, "judecățile de valoare", deși nu se impun a fi dovedite, nu se permite a fi emise în
mod arbitrar și discretionar, jurisprudența a stabilit că și o judecată de valoare se poate dovedi
excesivă dacă este lipsită total de o bază factuală.

Protecția pe care Convenția Europeană a Drepturilor Omului o garantează în cazul
judecăților de valoare impune respectarea a două condiții cumulative, respectiv: opinia să fie
exprimată fără a se folosi termeni injurioși, abuzivi, și în același timp, să se bazeze pe un set
de fapte, adică să aibă o bază factuală sau să se bazeze pe o construcție logică.
Prin urmare, chiar dacă libertatea de exprimare a autorilor (ziariștilor) presupune o
posibilă doză de exagerare sau chiar de provocare privitoare la judecățile de valoare pe care le
formulează, neputându-se concepe ca un autor (jurnalist) să poată formula judecăți de valoare
critice numai cu condiția de a putea să le demonstreze realitatea, totuși o judecată de valoare
fără nicio bază factuală poate să apară ca excesivă și, deci să se situeze în afara protecției
conferite de art. 10, libertății de exprimare.
10
Astfel, atunci când libertatea de expresie se exercită prin enunțarea unor judecăți de
valoare, care presupun o opinie a titularului libertății cu privire la calitățile profesionale,
morale sau personale ale unei persoane, acestea pot fi sancționate atunci când sunt pur
injurioase.

Se mai arată că, pentru a fi angajată răspunderea unei persoane în temeiul răspunderii
civile delictuale, nu este suficient să existe, pur și simplu, fără legătură între ele, o faptă ilicită
și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un
raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu.

Determinarea raportului de cauzalitate este delicat de făcut, însă, așa cum s-a arătat in
doctrina de specialitate, cel mai bun sistem pentru determinarea acestui raport de cauzalitate
acela al cauzalității necesare. Cu referire la raportul de cauzalitate între fapta ilicită și
prejudiciul produs, se impune a se dovedi că prin intermediul faptei ilicită care-i este imputate
autorului (jurnalistului) s-a cauzat reclamantului prejudiciul reclamat, fiind necesar a fi
incident un raport intrinsec de tip cauză- efect.

Privitor la vinovație, se arată că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în
raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este absolut necesar ca acea faptă să îi fie
imputabilă autorului ei, adică autorul să fi avut o vină atunci când a săvârșit-o, să fi acționat
deci cu vinovăție.

În plus, este necesar ca vinovăția, în oricare din formele ei, intenție directă sau
indirectă, culpă directă ori indirectă, neglijență sau imprudență, ori cea mai ușoară culpă", să
fie în corelație cu fapta ilicită și cu raportul de cauzalitate.

Vinovăția autorului (jurnalistului) reprezintă ultima cerință pe care reclamantul trebuie
să o dovedească, dar contrar teoriei generale a dreptului în materia vinovăției, în prezenta
materie, hotărârile Curții de la Strasbourg au indicat principiul potrivit căruia adevărul
obiectiv al afirmațiilor nu trebuie să fie singurul criteriu de luat în considerare în situația în
care se analizează o acuzație de denigrare, elementul determinant trebuind să fie buna credință
a autorului afirmațiilor care afectează reputația părții vătămate.

În consecință, este necesară analiza atitudinii subiective a autorului articolului în
raport cu adevărul afirmațiilor sale, dar și cu scopul demersului, în sensul de a verifica dacă a
urmărit să informeze opinia publică asupra unor chestiuni de interes public, îndeplinindu-și
astfel datoria de a răspândi informații și idei asupra unor subiecte de interes general, chiar
dacă aceasta implică uneori în mod inerent afectarea reputației persoanei vizate.
În final, depășind cerințele imperative, impuse a fi îndeplinite pentru a se activa
mecanismul răspunderii civile delictuale, instanța trebuie să țină seama și de un element
deosebit de important: rolul esențial jucat de presă într-o societate democratică, respectiv
puterea judecătorească trebuie să țină cont în procesul specific al deliberării de o marja de
apreciere care se circumscrie interesului unei societăți democratice de a permite presei să își
joace rolul indispensabil de câine de pază" și să își exercite aptitudinea de a da informații cu
privire la problemele de interes general.

În analiza încălcării dreptului la liberă exprimare, în cazul în care se pun în balanță
libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private, criteriile relevante în exercițiul
de punere în balanță includ următoarele elemente: contribuția la o dezbatere de interes
general; notorietatea persoanei vizate; obiectul reportajului; comportamentul anterior al
persoanei în cauză; modalitatea de obținere a informațiilor și veridicitatea acestora;
conținutul, forma și consecințele publicării.

Caracterul excesiv al exercitării dreptului, necesar pentru antrenarea răspunderii civile
delictuale, are în vedere situația valorificării acestuia de către titular într-un mod exacerbat,
cauzându-se altuia un prejudiciu mai oneros decât cel care ar putea fi, în mod obiectiv, creat
prin exercitarea acestui drept, în mod firesc, în conformitate cu scopul în virtutea căruia a fost
recunoscut de legiuitor și în limitele sale. Caracterul excesiv al exercitării dreptului impune,
per a contrario, necesitatea existenței unui raport de proporționalitate între exercițiul dreptului
de către titular și prejudiciul care ar putea fi cauzat unui terțe persoane pe această cale.
11

Depășirea acestui raport de proporționalitate și, implicit, situarea dreptului subiectiv în afara
limitelor sale, face ca exercițiul dreptului să fie excesiv și de natură să atragă răspunderea
titularului.

În dovedire, se solicită administrarea probei cu înscrisuri.

În cauză s-a procedat la administrarea probelor cu înscrisuri și interogatoriul pârâților.
Analizând materialul probator administrat în cauză, văzând dispozițiile legale
incidente, instanța reține următoarele:

Prin acțiunea de față, reclamanții invocă existența unei fapte ilicite a pârâților, care
prin publicarea unei lucrări au adus un prejudiciu de imagine reclamanților. La rândul lor,
pârâții invocă fie aspecte de ordin procedural (pârâtul Bocancea Sorin invocând, în calitatea
sa de coordonator de volum imposibilitatea de a cenzura conținutul lucrării celuilalt pârât),
fie aspecte de conținut al lucrării, ce nu a avut ca scop lezarea imaginii reclamanților, ci doar
prezentarea și explicarea unor teme de actualitate, prilejuite de războiul din Ucraina.
A fost publicată la Editura "Institutul European", un volum colectiv, cu contribuții ale
mai multor autori, ce are titlul "Războiul din Ucraina - un conflict regional cu efecte globale"
coordonat de pârâtul Bocancea Sorin, în care este cuprins și studiul pârâtului Ilaș Constantin,
care are titlul "Război hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România",
studiu care apare alături de mult mai multe contribuții în volumul anterior menționat.
Studiul prezentat de pârâtul Ilaș Constantin prezintă analize și interpretări personale
ale diferitelor aspecte istorice, sociale și economice de dinainte și începând cu momentul
izbucnirii războiului din Ucraina, urmare a invaziei ruse începând cu 24.02.2022.
Apoi autorul indică tema principală, respectiv scopul unei astfel de lucrări, ca fiind
atacul pe care-l desfășoară propaganda rusă la adresa instituțiilor și a elitelor democratice
occidentale, liniile de atac, vectorii propagatori ai mesajelor precum și canalele lor de
comunicare, în contextul acestui război din Ucraina. Se arată că este nevoie de o analiză, o
judecată clară a faptelor și mesajelor ce vin pe diferite canale de comunciare, pentru a nu ne
lăsa amăgiți, bulversați, induși în confuzie de discursurile propagandistice, lucrarea fiind în
scopul identificării unor astfel de vulnerabilități.

Autorul consideră că "propagandiștii proruși, proputiniști, sunt mai periculoși și mai
răi decât soldații”, că „propagandistul încearcă să justifice pentru opinia publică invazia și
agresiunea, forța și violența ca fiind demne de a fi acceptate, ca fiind normale și legitime”.
Arată că propagandiștii au transformat mass-media și aplicațiile media de socializare în arme,
lucrează cu „scenarii și interpretări alternative”, preluând informații publice și știri reale
cărora le schimbă complet sensul.

Arată că în România se desfășoară „un intens, îndelung și concertat atac pentru
influențarea prin propagandă a opiniei publice”, scopul fiind ceva de felul evenimentului
„panică la benzinării”, adică de a induce panică că "România ar putea intra în războiul din
Ucraina, că Rusia ar putea ataca România, că o criză economică sau una energetică ne vor
lăsa fără energie, căldură și hrană.

Ca fiind concluzii, se arată în final că lucrarea reprezintă un instrument pus la
dispoziția cititorilor în vederea identificării propagandei ruse, „pentru a avea și a forma simțul
critic necesar discernerii intereselor autentice ale României și a unei agende publice realiste.”
După ce autorul, pârâtul Ilaș Constantin, prezintă toate aceste puncte de vedere, la
finalul studiului, mai mult sub forma unor anexe, se indică sub denumirea de vectori ai
propagandei zeci de persoane, ce au mai multă notorietate, printre care și reclamanții din
cauza de față, indicându-se totodată și care sunt canalele de comunciare apreciate de autor ca
transmițând și făcând propagandă prorusă.

Sunt indicate următoarele: activenews.ro; adriannastase.ro; anonimus.ro; artemis.ro;
atac.ro; aurelian.ro; bogdanduca.org; bpnews.ro; bucovinaprofunda.com; bugetul.ro;
cadranpolitic.ro; capital.ro; cerulcodrulsiparaul.ro; cersipamantromanesc.wordpress.com;
certitudinea.com; cetateanul.net;
cetateanul.net/interviurileadrianeibahmuteanu;coalitiapentrunatiune.ro;conumishu.com;corect
12
news.com; cotidianul.ro; cristoiublog.ro/; culturaromana.ro; cunoastelumea.ro;
cuvantulortodox.ro; daniel-roxin.ro;deinteres.ro; demnitatea.info; disqus.com/by/
adrianlelgionnaire; dreptate.org.ro; duri.tv; ecopolitic.ro; europanews.ro; http://evadare.ro;
evz.ro; expresnational.ro; gandeste.org; geopolitika.ro; geopolitika.ru/en; geopolitics.ro;
glasul.info; gofm.ro; hotnights.ro; incorectpolitic.com; infoactual.ro/international;
infoalert.ro; infobrasov.net; infostiri.net; inpolitics.ro; inprimalinie.wordpress.com;
invictuswebmedia.com; ioncoja.ro; jurnaldebucovina.com; justitiarul.ro; luju.ro; manifeste.ro;
mariustuca.ro (youtube.com/@ mariustucashow; mesagerul.ro; mihaitirnoveanu.ro;
moaraluigelu.blogspot.com; nationalisti.ro; nasul.tv; newsnetcrestin.ro; newsromania.live;
octavpelin. wordpress.com; opozitia.net; ortodoxinfo.ro; ortodox.info.ro; qmagazine.ro;
powerpolitics.ro; r3media.ro; radiogoldfm.ro; recentnews.ro; rechindebahlui.ro;
revelatiialecerului.wordpress.com;razboiulinformațional,rumble.com;rgnpress.ro;revistablogu
rilor.ro; roctv.ro (facebook.com/tvromaniacivica/); ROCTV, ROMÂNIACIVICĂTV
(youtube.com); romaniainfo.com; romanialibera.ro; romaniatv.net; roncea.ro; rostonline.ro;
solidnews.ro; stiriledeastazi.ro; stiripesurse.ro; teinformez.ro; televiziune.ru;
trenduri.blogspot.com; vavedem.ro; veghepatriei.wordpress.com; vestidinrusia.ro;
vremuritulburi.com; ziaristionline.ro; zeustv.ro/(facebook.com/LuisLazarusZeusTV).
Instanța constată că, până la prezentarea persoanelor considerate ca fiind "vectori ai
propagandei rusești”, nu există nicio corelare a unor astfel de persoane cu diferitele aspecte
prezentate în cuprinsul studiului, nicio notă de subsol care să facă trimitere la vreuna dintre
persoanele menționate grupat, unitar, într-o listă înfățișată de o singură frază, la sfărșitul
lucării.

Astfel, reține Tribunalul că pârâtul Ilaș Constantin face o emunerare a „vectorilor”,
deși nu se indică în dreptul fiecărui persoane din listă în baza căror publicății, păreri, opinii
ale acestora s-a ajuns la concluzia că sunt propagandiști proruși.
Se mai reține că nu au fost indicate clar și explicit care au fost „sursele” pe care le-a
avut în vedere, pentru că enumerarea tuturor acelor canale media reprezintă doar o indicare a
unui site/pagină web, fără a indica efectiv articolul și autorul ce interesează în studiu.
În altă ordine de idei, se pune întrebarea: pentru încununarea și înțelegerea demersului
științific al pârâtului Ilaș Constantin, era necesară enumerarea tuturor acelor „vectori”, printre
care și numele reclamanților în cauză? De ce era nevoie ca reclamanții să fie identificați ca
fiind „vectori” ai propagandei ruse, în condițiile în care pentru fiecare dintre aceștia nu au fost
atașate măcar unele din punctele de vedere care ar fi putut conduce la o asemenea concluzie?
Chiar dacă nu l-a interesat pe autorul pârât dacă cele expuse despre reclamanți erau
adevărate sau false ( în acest sens fiind afirmația pârâtului – întâmpinare, fila 95, paragraful
2), totuși, acesta a concluzionat că reclamanții sunt „vectori”, drept pentru care se presupune
că și-a asumat și proprietatea unor astfel de cuvinte.

Din cuprinsul textului în discuție, apreciază instanța că toate aceste concluzii și
explicații sunt aprecieri pur personale ale pârâtului, iar oricare dintre cititori ar fi putut aprecia
în orice fel, inclusiv dacă se subsumează ideii de „vectori” sau nu reclamanții în cauză, dar
pârâtul a transmis o astfel de concluzie ca fiind o judecată de valoare, fără a detalia însă,
pentru fiecare dintre reclamanți, în baza căror argumente concrete s-a ajuns la concluzia că ar
reprezenta „vectori ai propagandei ruse”.

„Caracterul științific” invocat de pârâții în cauză presupune o analiză obiectivă,
argumentată, în baza cărora s-ar putea trage o concluzie obiectivă, însă această analiza, pe
vreun text asumat de către reclamanți, lipsește, „vectorii” fiind enumerați laolaltă, ca o
concluzie bruscă și, cel puțin aparent, ruptă de conținutul expus anterior.
Se mai reține că în toată lucrarea sa pârâtul Ilaș Constantin face referiri la o bogată
bibliografie, însă nicio lucrare invocată nu aparține sau nu face trimitere la vreun reclamant în
cauză.

Așa cum s-a arătat, lucrarea în discuție are ca scop principal urmărit conștientizarea și
identificarea „propagandei rusești”, de a educa un simț critic la adresa diferitelor forme de
13
manipulare din mass-media, însă, deși se face o întreagă analiză (de altfel, pertinentă) se
concluzionează în mod brusc că reclamanții sunt acei vectori despre care se vorbește autorul,
existând însă o ruptură evidentă între considerentele și concluziile pârâtului, lipsind practic
„legitimitatea” de a-i numi pe reclamanți ca fiind „vectori ai propagandei ruse”.

În mod evident, un astfel de demers al pârâților au adus atingere imaginii și reputației
reclamanților, cel puțin la un nivel minim de disconfort psihic al reclamanților, aspect care,
apreciază instanța, este subânțeles având în vedere notorietatea persoanelor în cauză.

Reclamantul CONSTANTINESCU Răzvan Nicolae este un reputat medic primar în
specialitatea medicină internă și gastroenterologie la Institutul de Gastroenterologie și
Hepatologie lași. Reclamantul BĂDESCU Ilie este profesor universitar, doctor, al
Universității din București, Facultatea de Sociologie, membru corespondent al Academiei
Române, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române "Dimitrie Gusti", fost
președinte al Asociației Sociologilor din România, distins cu multe premii, având o
impresionantă listă de lucrări, studii și publicații în sociologie și geopolitică, fiind printre
altele fondatorul Revistei de Sociologie, Geopolitică și Geoistorie. Reclamantul
TIRNOVEANU Mihai Sorin este medic, o persoană implicată în viața civică, având o
reputație solidă în calitate de conducător al Asociației Calea Neamului, asociație ce pledează
pentru afirmarea identității naționale românești. Reclamanta ARHIRE Lucica Luminița
Paraschiva, este de profesie arhitect, fiind o persoană activă în mediul online unde deține o
pagină de Facebook, publicând texte pe diverse teme iar unele platforme online îi preiau
materialele cu acordul său. Reclamantul RONCEA Victor este ziarist la mai multe publicații,
redactor șef al publicației online ActiveNews, precum și deținătorul blogului personal
Roncea.ro., cu o vechime de peste 15 ani, și un conținut de circa 4.500 de articole.

Totodată, apreciază instanța, tocmai această notorietate, coroborată cu lipsa unor
dovezi privitor la existența unor „ecouri” negative la adresa reclamanților, ca urmare a
studiului publicat de către pârâți, conduce la concluzia că imaginea în societate a
reclamanților nu a putut fi știrbită în mod evident de demersul pârâților, dovadă și a înțelegerii
de către publicul larg a diferitelor opinii ca fiind pur personale, atitudine care, de altfel, este
una dorită chiar de către pârâtul în cauză, acesta însuși chemând la adoptarea unui simț critic
și de filtrare a diferitelor opinii exprimate în public.

În atare condiții, deși demersul pârâtului Ilaș Constantin a fost acela de a atrage
antenția asupra unor aspecte privitor la manipularea prin mass-media, prin folosirea numelor
reclamanților, indicați ca vectori ai unor astfel de manipulări, respectiv ai propagandei proruse,
s-a deturnat, voit sau nu, acest scop, cu consecința posibilei atrageri a disprețului
publicului cititor față de reclamanți.

Trebuie menționat și faptul că pârâții sunt persoane care se bucură, de asemenea, de o
anumită notorietate profesională, fiind, cel puțin în persoana pârâtului Ilaș Constantin,
rezonabil a aprecia că au cunoscut posibilitatea reală de creare a unor prejudicii de imagine
reclamanților, aspect de natură a duce la concluzia existenței unei fapte ilicite a pârâtului Ilaș
Constantin, autorul lucrării ce face obiectul analizei de față.

Însă, acest aspect este privit de instanță cu nuanțarea împrejurării că pârâtul Bocancea
Sorin, în calitatea sa de coordonator de volum nu a avut vreun aport strict privitor la fondul
studiului, însă a cunoscut sau trebuia să cunoască conținutul lucrării pârâtului Ilaș Constatin și
deci, astfel, a conștientizat posibilitatea eventualelor prejudicii de imagine ce s-ar crea
reclamanților.

În drept, instanța reține că, potrivit art. 58 Cod civil, „orice persoană are dreptul la
viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine, la
respectarea vieții private, precum și alte asemenea drepturi recunoscute de lege”, iar art. 70
alin. (1) și (2) Cod civil prevede că orice persoană are dreptul la liberă exprimare, exercitarea
acestui drept neputând fi restrânsă decât în cazurile și limitele prevăzute la art. 75. Conform
dispozițiilor art. 72 Cod civil „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. (2)
Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul
14
acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”, iar art. 75 Cod civil prevede că
„(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt
permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la
care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bunăcredință
și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care Romînia este parte nu
constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune.” Art. 73 C.civ. prevede că
"Orice persoană are dreptul la propria imagine. În exercitarea dreptului la propria imagine, ea
poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a
vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 75 rămân
aplicabile”. Totodată, potrivit art. 252 Cod civil, „orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea
valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică,
demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică,
literară sau tehnică.”

Pentru incidența răspunderii civile delictuale este necesară întrunirea cumulativă a
următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, stabilirea unei
legături de cauzalitate între faptă și prejudiciu și imputabilitatea faptei ilicite persoanei cu
discernământ valabilă, condiții îndeplinite în cauza de față.

Fapta ilicită reprezintă acțiunea ori inacțiunea prin care, încălcându-se normele de
drept obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau interesului legitim ce aparține
unei persoane. Fapta ilicită constă în publicarea studiului și menționarea reclamanților ca fiind
acei vectori ai propagandei înfierate în cadrul analizei expuse de autorul pârât.
În cauză, faptele imputate pârâtului Ilaș Constantin se referă la încălcarea dreptului la
reputație și la demnitate ale reclamanților, ca parte a dreptului la viață privată conform art. 8
CEDO, prin afirmațiile defăimătoare din articol, creând astfel un prejudiciu psihic
reclamanților.

Verificarea caracterului ilicit al faptelor impune analiza limitelor libertății de
exprimare, astfel cum sunt stabilite prin art. 30 din Constituția României și art.10 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Art. 8 CEDO prevede că:"1. Orice persoană are
dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței
sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în
măsura în care acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o
măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării,
apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a
libertăților altora.” Potrivit art. 30 din Constituția României, „(1) Libertatea de exprimare a
gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin
scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt
inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. (6) Libertateas de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria
imagine”. De asemenea, conform art. 20 alin. 1 și 2 din Constituție, „dispozițiile
constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în
concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la
care România este parte, iar dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte și legile interne, au prioritate
reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin
dispoziții mai favorabile”. Art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că
„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de
opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților
publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună
societățile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor
formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute le lege, care constituie măsuri
necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau
15
siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a
moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de
informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii
judecătorești”.

Tribunalul mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți
democratice. Cu referire la presă, cu care se poate asocia situația faptică din presenta cauză,
Curtea EDO a subliniat că este deosebit de important ca aceasta să beneficieze de garanții
pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare, în conținutul căruia intră obligația
jurnalistului de a transmite informații și idei privind toate chestiunile de interes public,
precum și dreptul publicului de a primi informații(prin similitudine cu situația premiză din
cauza de față, unde scopul lucrării era acela de a aduce în discuție aspecte ce țin de un interes
public larg, cum este tema războiului și ideologiile din jurul lui). În caz contrar, presa nu ar
putea să joace rolul său vital de „gardian public” sau „de cîine de pază a societății”, cum chiar
pârâtuș Ilaș Constantin a susținut.

În consecință, libertatea jurnalistică include și posibilitatea de a recurge la o doză de
exagerare sau chiar de provocare, iar dreptul la libertatea de exprimare se aplică nu numai
informațiilor sau ideilor care sunt primite favorabil ori sunt considerate inofensive sau
indiferente, ci și celor care ofensează, șochează sau deranjează statul sau alt segment al
populației. Acest lucru este impus de pluralism, toleranță și mentalitatea deschisă, în absența
cărora nu există o societate democratică (ex.: hotărârile în cauzele Handyside împotriva
Regatului Unit). Curtea E.D.O. acceptă că dreptul garantat de articolul 10 din Convenție nu
este unul absolut nici chiar în cazul presei. Libertatea presei nu trebuie să depășească anumite
limite, impuse de necesitatea apărării unor valori pe care statul le poate în mod legitim
proteja, între acestea înscriindu-se și reputația altora. Curtea stabilește că excepțiile prevăzute
la art.10 alin.2 din Convenție trebuie să fie interpretate strict (ex.: hotărârile în cauzele
Lingens împotriva Austriei; Tammer împotriva Estoniei).

Limitarea adusă de stat acestui drept este contrară Convenției dacă nu îndeplinește cele
trei condiții cumulative enumerate în paragraful 2: să fie prevăzută de lege; să urmărească cel
puțin unul dintre scopurile legitime prevăzute de textul Convenției și să fie necesară, într-o
societate democratică, pentru atingerea acelui scop. Din jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului rezultă imposibilitatea limitării libertății de exprimare a jurnalistului dacă
sunt îndeplinite următoarele condiții: se discută chestiuni de interes public; există o minimă
bază factuală; există buna-credință a jurnalistului.

În măsura în care aceste cerințe sunt întrunite, ingerința statului nu poate fi considerată
„necesară într-o societate democratică”.

Tribunalul reține că tema supusă discuției în studiul publicat de pârâtul Ilaș
Constantin, aparent, ar putea constitui o temă de interes general, ce rezultă din chiar titlul
lucrării, „Război hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România”.
Or, așa cum s-a arătat anterior, se poate susține cu rezonabilitate că, în lipsa
menționării numelor reclamanților, altături de alte zeci de persoane, efectul demersului
pârâtului ar fi fost, cel mai probabil, același. Mai mult, înserarea numelor reclamanților s-a
făcut într-un mod brusc și fără vreo logică a argumentațiilor.

Or, așa cum s-a arătat, nu există nicio explicație ori analiză a pârâtului autor pentru
care s-a ajuns la concluzia că reclamanții ar reprezenta „vectori” ai propagandei rusești,
lipsind astfel "contribuția„ acestora la tema de interes public adusă de pârât în atenție.
Practic, în lipsa unor date concrete față de activitatea presupus propagandistică a
reclamanților, față de maniera în care se face trimitere la reclamanți, articolul apare mai mult
ca un atac la persoana acestora, cu scopul, voit sau nu, de a le leza demnitatea, deturnând
brusc dezbaterea spre un grup de persoane indicate, în mod pur subiectiv, ca fiind vectori ai
propagandei rusești în România.
16
Or, dacă este să ne referim la rolul de "câine de pază al societății” asumat de către
pârâtul Ilaș Constantin, se pune întrebarea dacă nu cumva acesta a acționat nu în interesul
general, ci doar din rațiuni ce țin de asigurarea unei "legitimități” a studiului său, prin
trimiterea la persoane a căror notorietate ar fi asigurat o anumită greutate și realitate a
argumentelor expuse în cuprinsul lucrării.

Prin urmare, instanța reține că pârâtul Ilaș Constantin a încălcat, cu vinovăție, dreptul
la reputație și demnitate al reclamanților,, iar prejudiciul produs constă în lezarea demnității și
onoarei acesteia.

În ceea ce privește evaluarea prejudiciului moral creat, instanța reține că în materia
apărării drepturilor nepatrimoniale, constatarea caracterului ilicit al faptei constituie în
realitate prin sine însăși o măsură reparatorie (de natură nepatrimonială) a prejudiciilor
nepatrimoniale produse. Evident că această măsură nu înlătură, de plano, celelalte măsuri de
reparație prevăzute de Codul Civil.

Se are în vedere că gravitatea prejudiciului moral poate fi diminuată de satisfacția pe
care victima a primit-o prin hotărârea de constatare a caracterului ilicit al faptei care este
publicată sau, după caz, comunicată unor terți. Acest aspect a fost surprins și în practica
judiciară română, unde s-a reținut, după modelul celei a Curții Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului, că prejudiciul moral suferit poate fi reparat, în tot sau în parte, prin
constatarea judiciară a caracterului ilicit al faptei.

Așa cum s-a arătat, imaginea în societate a reclamanților nu a putut fi știrbită în mod
evident de demersul pârâților, nefiind adusă nicio dovadă a existenței unor prejudicii peste
cele rezonabil apreciate ca fiind suferite de către reclamanți, însă, constatându-se că
susținerile pârâtului au un caracter neîntemeiat, prin admiterea capătului prim de cerere se
apreciază că reprezintă în cauză o reparație echitabilă suficientă pentru disconfortul creat și
invocat de către reclamanți.

Astfel, instanța va constata caracterul ilicit al afirmațiilor realizate de pârâți în cadrul
studiului- volum "RĂZBOIUL DIN UCRAINA- Un conflict regional cu efecte globale",
publicat sub coordonarea pârâtului Bocancea Sorin, caracter ilicit doar în ceea ce privește
menționarea reclamanților în cuprinsul titlului „Vectorii propagandei” din cuprinsul studiului
cu tema „Războiul hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România”,
autor fiind pârâtul Ilaș Constantin.

Totodată, se dispune și obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru retragerea
titlului „Vectorii propagandei” din studiul cu tema „Războiul hibrid pentru colonizarea
minților. Propaganda pro-rusă din România” aparținând pârâtului Constantin Ilaș, din librării
sau alte puncte de vânzare a publicației (inclusiv on line).

În condițiile în care este vorba despre o lucrare încorporată într-un volum ce cuprinde
mai multe lucrări, din rațiuni de ordin procedural, în situația în care nu este posibilă retragerea
doar a titlului autorului pârât, pentru asigurarea punerii în executare a prezentei, în subsidiar,
se dispune și obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru retragerea din librării sau
alte puncte de vânzare a publicației (inclusiv on line) a întregului volum "RĂZBOIUL DIN
UCRAINA Un conflict regional cu efecte globale".

În continuare, raportat la capătul de cerere având ca obiect obligarea la publicarea de
către pârâți a într-un ziar de largă circulație a hotărârii de față, precum și la cel privind
obligarea pârâților la plata despăgubirilor morale, așa cum s-a arătat, admiterea capătului prim
de cerere reprezintă în cauză o reparație echitabilă suficientă pentru prejudiciul invocat de
către reclamanți, urmând astfel să respingă ca neîntemeiată solicitarea de acordare a
despăgubirilor bănești. La fel și în cazul publicării hotărârii, cu atât mai mult cu cât nu există
dovezi referitoare la existența încă, în memoria colectivă, a unor ecouri negative din partea
publicului larg la adresa reclamanților, condiții în care, readucerea în atenția publicului, prin
publicarea prezentei, a litigiului dintre părți nu poate fi apreciată ca îndeplinind scopul urmărit
de legiuitor prin publicarea sentinței.

Urmează a se constata că reclamanții vor solicita cheltuieli pe cale separată.
17
Privitor la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâți, văzând
soluția dată cererii principale, aceea prin care se constată îndeplinite condițiile răspunderii
civile delictuale, pârâții căzând în pretențiile lor, se apreciază că admiterea în parte a acțiunii,
dat fiind specificul acesteia, nu presupune a se avea în vedere obligarea reclamanților la plata
unei părți din cheltuielile de judecată avansate de către pârâți, acestora din urmă revenindu-le
în mod clar întreaga culpă procesuală în nașterea prezentului litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții RONCEA Victor,
CONSTANTINESCU Răzvan Nicolae, BADESCU Ilie, TIRNOVEANU Mihai Sorin, ARHIRE Lucica
Luminița Paraschiva, cu toții având domiciliul procesual ales la S.C.A. Tuca Zbârcea & Asociații,
cu sediul in București, Șos. Nicolae Titulescu nr. 4-8, clădirea America House, Aripa de Vest,
et. 8, sector 1 (persoanele desemnate cu primirea corespondenței fiind av. Robert Roșu, av.
Cristian Mitescu și oricare dintre asistentele de recepție), în contradictoriu cu pârâții
BOCANCEA Sorin, domiciliat în
jud. Iași, ILAȘ Constantin, domiciliat în 
Bârlad, jud. Vaslui.

Constată caracterul ilicit al afirmațiilor realizate de pârâți în cadrul studiului-volum
"RĂZBOIUL DIN UCRAINA- Un conflict regional cu efecte globale", publicat sub
coordonarea pârâtului BOCANCEA Sorin doar în ceea ce privește menționarea reclamanților
în cuprinsul titlului „Vectorii propagandei” din cuprinsul studiului cu tema „Războiul hibrid
pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România” aparținând pârâtului
Constantin ILAȘ.

Dispune obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru retragerea titlului
„Vectorii propagandei” din studiul cu tema „Războiul hibrid pentru colonizarea minților.
Propaganda pro-rusă din România” aparținând pârâtului Constantin ILAȘ, din librării sau
alte puncte de vânzare a publicației (inclusiv on line).

Dispune obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru retragerea din
librării sau alte puncte de vânzare a publicației (inclusiv on line) a întregului volum
"RĂZBOIUL DIN UCRAINA Un conflict regional cu efecte globale", în condițiile în care nu
se poate realiza doar retragerea titlului „Vectorii propagandei” din studiul cu tema „Războiul
hibrid pentru colonizarea minților. Propaganda pro-rusă din România” aparținând pârâtului
Constantin ILAȘ.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cere privind obligarea publicării de către pârâți
într-un ziar de largă circulație a hotărârii de față.
Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata
despăgubirilor morale.
Ia act de precizarea reclamanților de a solicita cheltuieli pe cale separată.
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâților de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel, ce se depune la Tribunalul Iași, în termen de 30 zile de la
comunicare.
Pronunțată azi, 27.06.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea
grefei instanței.

pentru Președinte,
Nicolae-Eduard Prisacaru
eliberat din funcție prin
pensionare semnează
președintele instanței,
judecător, Dămian Oana
Monica
Grefier,
Iuliana Bondoc
Redactat/tehnored. Judec. Prisacaru Eduard Nicolae
09 ex/25. 02. 2025

În urma Apelului ni s-a dat din nou dreptate pe principalele capete de cerere, Curtea de Apel Iași menținând la 31 martie 2026 Hotărârea Tribunalului Iași. Mergem mai departe, pentru stabilirea despăgubirilor morale.