Publicăm mai jos, integral și tradus, o nouă parte din serialul incendiar realizat de ziarista americană Candace Owens despre enigmele din biografia cuplului de la Elysée.

Puteți urmări, de asemenea, episoadele precedente:

Introducerea –AICI, episodul I – AICI, episodul II – AICI, episodul III – AICI, episodul IV –AICI, episodul V – AICI.

EPISODUL VI, în format original, poate fi urmărit AICI

Bine ați venit, doamnelor și domnilor. Acesta este momentul pe care îl așteptam cu toții. Abia aștept să împărtășesc cu voi acest interviu cu Xavier Poussard, jurnalistul care a lansat inițial acest caz cu Brigitte Macron publicând un serial în șase părți în colaborare cu Natacha Rey, cea care l-a ajutat și despre care ați auzit atât de multe până acum.

Vreau să vă spun că, atunci când am stat de vorbă cu el, la finalul anului trecut, nu mi-aș fi imaginat într-un milion de ani că Emmanuel Macron și Brigitte o să-mi trimită o scrisoare prin avocați știind că urma să public acest interviu și încercând să mă determine să nu fac serialul.

De altfel, acest serial nu s-ar fi făcut deloc dacă nu mă încăpățânam, și asta pur și simplu pentru că eu cred în libertatea de expresie și cred în dreptul la informație și mai cred că ceea ce se întâmplă în Franța este ceva rău.

Xavier Poussard nu a mai apărut niciodată video și a fost extraordinar de reținut cu privire la munca lui. El și-a dedicat ani de zile din viață, a avut de înfruntat reacția a ceea ce nu pot numi decât un guvern totalitar în Franța, care l-a hărțuit, pe el și familia lui.

A fost obligat să-și ia familia și să se mute în Italia ca să se protejeze. Sigur, el nu este singurul care a pățit astfel de lucruri, dar acest interviu este punctul culminant al unui an de muncă.

Anul trecut am citit pentru prima dată despre acest caz, numai vârful aisbergului, și mi-am dat seama că era o poveste explozivă. Și-atunci când am stat de vorbă față în față cu Xavier Poussard și i-am pus numai fotografia pe YouTube, YouTube ne-a dat jos tot interviul, spunând, în esență, că nu avem voie să discutăm despre secte, să sugerăm ceva despre secte.

Numai că noi am rămas cu impresia că au fost contactați de cineva de sus, cineva cu multă putere. Așa că, de data asta, în replică, ne-am făcut un site, un întreg site ca să punem acolo interviuri de acest tip fără să ne fie teamă că ni le scoate cineva de pe platformă. Este vorba despre candaceowens.com.

Așa că astăzi voi transmite aici, pe YouTube, 15 minute din interviul cu Xavier Poussard, având grijă să nu încalc niciuna din politicile lor, iar restul interviului va fi difuzat la liber pe candaceowens.com, unde îl veți putea vedea integral.

Încă ceva: când am stat de vorbă cu el, am încercat să înțeleg anumite elemente ale poveștii, așa că mă veți auzi punând întrebări la fel cum ar face-o cineva din public, pentru a înțelege exact ce vrea să spună, ce sugerează.

De aceea am considerat necesar să fac acest serial, pentru ca voi să aveți la dispoziție informația din primele șase episoade și să puteți înțelege ce spune, la ce se referă Xavier. Ceea ce acum cred că majoritatea dintre voi a înțeles.

Noi am muncit enorm pentru acest serial și sunt cu adevărat recunoscătoare  lui Xavier Poussard și lui Natacha Rey și tuturor jurnaliștilor care au înfruntat guvernul francez, răul guvernului francez, pentru ca noi să putem afla aceste lucruri. 

Deci fără alte introduceri, acesta este Xavier Poussard.

Candace Owens: Xavier, nici nu știu de unde să încep, serios. Simt că asta va fi cea mai mare poveste a anului și nu suntem decât în ianuarie. Aș vrea, pentru cei care mă urmăresc pe canalul meu și pentru toată lumea să ne spui cum ai ajuns tu în această poveste cu Brigitte Macron și Emmanuel Macron. Care este trecutul tău, ce ți-a atras atenția la acest subiect?

Xavier Poussard: Am devenit interesat de acest subiect pentru că eu cu asta mă ocup, cu portrete de presă. Specializarea mea sunt portretele neautorizate de presă. Spun genul de lucruri pe care oamenii n-ar vrea să le spună alții despre ei. Dar fac asta cu conștiință și cât de exact și de corect posibil.

O campanie suspectă

Candace Owens: Bun, deci se publică o biografie neoficială despre Brigitte Macron și Emmanuel Macron, apare această biografie. Care a fost primul lucru care ți-a sărit în ochi?

Xavier Poussard: Ce era neobișnuit era această supra-mediatizare.

În timpul alegerilor prezidențiale din 2017, mass media mainstream a decis să atace foarte puternic pe contracandidații lui Macron, mai ales pe Penelope Fillon și să ridice în slăvi, ovații și urale, tot ce ținea de Emmanuel Macron și de Brigitte Macron.

Practic, atacau extrema dreaptă, atacau pe toată lumea, mai puțin pe ei.

Încercau să picteze această imagine despre Macron, care era un fel de Mozart, un virtuoso, un individ genial, imprevizibil. Au început să creeze o poveste despre cum o întâlnise el pe această femeie când el avea numai 17 ani – un tip imprevizibil, un mare cuceritor, un virtuoso, nimeni nu putea să-i reziste. Mozart, ce mai.

Și asta a fost prima minciună despre vârstă. Un jurnalist a pus cap la cap lucrurile și s-a observat că, inițial, ei au spus că el avea 17 ani și ea 36 când s-au întâlnit. Deci el era un tip curajos, un tip care nu a ezitat să o cucerească pe femeia pe care o iubea chiar la o vârstă atât de fragedă, era un erou romantic, asta era ideea.

În realitate, el avea 14 ani și ea avea 39 de ani. Ceea ce transformă marea poveste romantică într-o poveste cu pedofilie și abuz de minori. Când s-a aflat care era vârsta lor reală, cuplul a pus multe mecanisme de comunicare în lucru, chiar s-au străduit cu această poveste pe care au prezentat-o publicului. Era ca în filmul acela cu Robert de Niro și Dustin Hoffman, Wagging the dog.

Au folosit un director de imagine, cineva care pregătea toate mesajele care plecau spre public, astfel încât să distragă atenția de la scandalul real. 

Au sucit discuția cu privire la această diferență de vârstă, un bărbat mai tânăr și o femeie mai în vârstă, au spus că diferența asta era la fel ca în cuplul Trump, de exemplu, diferența dintre Donald Trump și Melania. Dar la Trump nimeni nu zicea că e ciudat, pe când la Macron, lumea reacționa.

Dar nu este vorba despre asta; nu este atât vorba de diferența de vârstă. Numai că oamenii au acceptat această abordare, s-au lăsat duși, au început să spună cât de nedrept este că, dacă e vorba de un bărbat mai în vârstă și o femeie mai tânără, nu e nicio problemă, dar, dacă e invers, este foarte scandalos.

Dar nu asta este problema. Problema aici este că Macron avea 14 ani când s-au cunoscut. Deci este clar o problemă de abuz sexual asupra unui minor. Aici nu era o chestie de scandal, povești scandaloase despre diferența de vârstă între un bărbat și o femeie.

Candace Owens: Practic, tu spui că media a încercat să dea o tentă feministă acestei chestiuni. A venit cineva și-a zis ok, hai să abordăm chestia asta din unghi feminist, sexist, misogin, cu prejudecăți despre vârstă, toate astea – și să spunem vai, dar vă agitați numai pentru că, în acest caz, femeia este mai în vârstă. De ce asta o problemă, dacă în cazul lui Trump și Melania, de exemplu, diferența de vârstă nu e o problemă, nu?

Foarte deșteaptă abordarea, de fapt. Iar tu ai spus nu. nu. nu este vorba despre diferența de vârstă. Este vorba de faptul că Emmanuel Macron avea numai 14 ani și Brigitte avea 39.

O viață ca o gaură neagră

Xavier Poussard: Brigitte a apărut pe coperta revistei The Economist. Exista această presiune permanentă din partea stângii, să-i facă pe oameni să se simtă vinovați, să spună că e vorba de o societate patriarhală și asta nu e corect.

Au încercat s-o prezinte pe Brigitte Macron ca pe o păpușă Barbie, o manechină sexy.  O firmă a făcut această analiză și a ajuns la concluzia că, în 2018, pe Internet au circulat mai multe informații despre Brigitte Macron decât despre David Beckham, care era, evident, mult mai celebru decât ea.

Internetul a devenit saturat de fotografii selectate, unele chiar alterate, care s-o facă să pară mai atrăgătoare, o tipă sexy de afiș. Se concentrau pe hainele ei etc.

Cei din cercurile puterii știau realitatea, dar media nu se ocupa de puterea ei politică tot mai mare, de importanța ei politică, mult mai mare decât a oricărei alte soții de președinte de până acum.

Și oamenii de presă au început să vadă că nu existau poze cu ea, nu existau fotografii cu ea în copilărie sau ca tânără mamă. Au observat că nu existau informații despre trecutul ei. Și, inițial, era vorba despre jurnaliști foarte bine intenționați. Voiau pur și simplu să contribuie la această poveste creată în jurul ei, de icoană a feminismului. O femeie puternică în politică, haide să-i spunem povestea, nu? Dar era, de fiecare dată, un eșec. Se izbeau de fiecare dată de un zid.

Și aș vrea să vă dau două citate de la două jurnaliste – și nu e vorba aici de conspiraționiști, este vorba de două jurnaliste adevărate. Prima este Virginie Lenhard, care este evreică așkenază și se ocupă de filme despre Holocaust și alte subiecte de acest fel la televiziunea franceză.

Ea a spus:

„Aveam nevoie de fotografii ale lui Brigitte Macron în tinerețe, cu copiii mici, ceva care să arate itinerariul ei, ceva dincolo de pozele ștampilate de agenția Best Image. Dar ce nu vedem să apară sunt poze din trecutul ei. E un camuflaj total”.

A doua jurnalistă este Sylvie Bommer, ea face portrete în ediția franceză a revistei Vanity Fair și, în timpul propriei ei investigații, ea a spus

„E ca într-un episod din filmul Black Mirror în care biroul președintelui a reușit cumva să penetreze creierele tuturor fostelor lui cunoștințe și să șteargă tot ce era acolo”.

Deci avem de-a face cu ceva absolut incredibil.

Toți acești jurnaliști care își propun să spună povestea lui Macron și constată că femeia asta este aproape paranormală.

Candace Owens: Deci aici nu este vorba de jurnaliști conspiraționiști. Nu e vorba de niște unii care încearcă să facă scandal pe Reddit. Ce spui tu este că sunt oameni bine intenționați, interesați de această poveste dintr-un unghi feminist și care credeau că ar fi extraordinar să scrie despre această femeie și modul în care a ajuns ea la putere.

Cam cum ai face un  profil pentru Michelle Obama când Obama era președinte. Și, când colo, au ajuns la concluzia: stai puțin, dar de unde a apărut persoana asta? Nu am mai văzut niciodată o asemenea gaură neagră. Și așa cred că ajungem la tine, nu? Probabil că te așteptai să găsești câteva carențe în poveste, dar ai descoperit cu totul altceva...

Precedentul Amanda Lear

Xavier Poussard: Munca mea, ce fac eu, este o muncă de arhivare. Asta îmi place mie să fac. Îmi place să merg în trecut, să caut detalii, să mă uit în istorie, la problemele oamenilor. Și existau mai multe persoane în jurul meu, printre contactele mele din Paris, unii dintre ei jurnaliști mainstream, care mă tot împingeau de la spate – ziceau haide, fă tu asta, tu cu asta te ocupi. Eu caut și public informație pe care alți jurnaliști nu o pot obține și publică.

Și deodată am dat peste cineva din cercul meu profesional informal care mi-a zis: e bărbat. E clar, e evident, tu nu vezi? E bărbat. A fost cel mai direct și mai izbitor comentariu pe care îl putea face.

Iar unul dintre colegii mei, un funcționar public, îi spune „Amanda”, care este o aluzie la Amanda Lear.

E un caz asemănător, publicul din Statele Unite poate nu îl cunoaște prea bine. Dar Amanda Lear era o figură oarecum notorie, a fost muza lui Salvador Dali, era cântăreață, apărea la televizor. Foarte faimoasă în Franța.

Și s-au scris biografii peste biografii ale Amandei Lear, numai că, la fiecare nouă biografie apărea o discrepanță, mici diferențe de date, schimbări de cronologie.

Am avut aceeași impresie când am citit biografia lui Brigitte Macron. De exemplu, moartea surorii ei în 1960 – după care aflăm că, de fapt, a murit în 1961. Sau moartea nepoatei ei anul următor, ca după aceea să săpăm mai adânc și să aflăm că ea a murit, de fapt, în 1966. Sau data la care au cumpărat casa din Le Touquet; întâi e 1950, după care căutăm și aflăm că, de fapt, era 1957.

De fiecare dată povestea se schimbă. Iar noi ne-am dat seama că asta era o modalitate de a crește complexitatea și confuzia tocmai în scopul de a ascunde elefantul din cameră, cum se spune.

Revenind la Amanda Lear, ea s-a născut Alain Tapp. Astăzi se știe foarte bine istoria lui; de fapt, a fost demascat pentru că la un moment dat în viață își spunea Peggy de la Oslo și era individul care îi vindea droguri lui Mick Jagger.

Deci observăm și azi aceste comportamente la limită. Ce vreau să spun este că s-au mai creat astfel de povești, legende pentru persoane transsexuale și este periculos să încerci să le cercetezi, să verifici, pentru că riști să fii acuzat că ești tu nebun – tu ești nebunul, tu susții lucruri absurde.

Acesta era riscul cu care mă confruntam când am început să discut subiectul Brigitte în rețeaua mea mai vastă de cunoștințe.  Întrebam pe unul și pe altul încercând să îmi dau seama ce se întâmplă. Știam că e o poveste aici și voiam să sap mai adânc, dar francezii, în general, nu realizează, subiectul nu este pe radarul lor, nu își dau seama cât de mare e subiectul.

Și atunci primesc din senin numărul de telefon al lui Natacha Rey, care este o femeie obișnuită, adică nu este jurnalist profesionist, și care susținea că poate demonstra că Brigitte Macron e bărbat. Am început să facem schimb de idei, am lucrat împreună cam o lună.

Descoperirea lui Jean-Michel Trogneux

Candace Owens: Și acesta este, presupun, momentul la care ai auzit pentru prima dată de numele Jean-Michel Trogneux pentru că înainte de asta nu exista, practic, nicio fotografie a lui Brigitte Macron pe o perioada de mai mult de 30 de ani din viața ei. Natacha a fost cea care ți-a spus pentru prima dată acest nume, Jean-Michel Trogneux?

Xavier Poussard: Aici e ceva foarte interesant. Eu descoperisem numele ăsta în arhivele de documente de la tribunalele comerciale. Eu ceream multe documente de la aceste tribunale comerciale, li se spune INPI, pentru a face istoria societăților comerciale care mă interesau. Mă interesau companiile familiei Trogneux.

Și atunci am dat peste acest nume, numai că acest nume nu apărea și în biografii.

Am realizat că Emmanuel Macron nu putea fi vândut prea bine publicului, pentru că el lucrase ca director în fonduri de investiții și asta nu merge prea bine la public. De aceea, când au creat candidatul prezidențial, s-au concentrat mai mult pe Brigitte, pe familia ei, decât pe familia și trecutul lui Macron.

Pentru că familia lui Brigitte era o familie de cofetari din Amiens, aveau magazine de ciocolată; altfel spus, asta era o familie cu rădăcini franțuzești reale, parte din economia reală, nu bancheri la Rothschild, nu oameni care fac fuziuni și achiziții – sunt oameni care fac ciocolată. În Franța, presa i-a comparat cu familia Kennedy.

La acel moment, noi ne-am întrebat de ce insistența asta – de ce insistă să ne prezinte fiecare frate și fiecare soră și fiecare nepoată etc. – mai puțin pe acest Jean-Michel Trogneux. Acest Jean-Michel era șters.

Natacha mi-a spus că presa văzuse o fotografie în care se presupunea că Brigitte era fetița mică din brațele mamei ei dar ea mi-a atras atenția la băiețelul care apărea și el în poză. Mi-a zis: Ăsta este Jean-Michel Trogneux. Printr-un proces de eliminare, acesta este Jean-Michel Trogneux și, dacă te uiți bine, el este, de fapt, Brigitte Macron. Natacha era absolut convinsă. Și mie mi s-a părut foarte tulburător și am zis că merită să fac o verificare.

Candace Owens: Avem o vorbă aici, în America: ăsta e câinele care nu latră. Câinele care nu latră este ceva foarte interesant – de ce nu latră? Despre toate celelalte persoane din familie există informații, dar despre acesta nu există nimic. Și îmi amintesc când am văzut eu pentru prima dată acea fotografie de familie de la Amiens.

Îmi amintesc pentru că, de fapt, acea fotografie m-a făcut să mă implic în acest caz. Mie mi se pare o chestie de bun simț. M-am uitat la poză și Daily Mail zicea că fetița din brațele mamei este Brigitte.

După care m-am uitat spre stânga pozei. Am și eu doi ochi, nu sunt chioară. Habar nu aveam care e teoria pe-atunci, dar este evident că acela este Brigitte, e o față cu trăsături foarte distinctive, speciale. Nu poți schimba o față - adică poți, dar e vorba de trăsături distinctive, mie mi s-au părut ușor de recunoscut.

Deci asta a remarcat Natacha, nu? Te uiți la această fotografie de familie, te uiți la istoria din Amiens, la acești fabricanți de ciocolată, și observi acest băiat din stânga pozei despre care nu se știe nimic. Ce s-a întâmplat după aceea?

Presiuni, minciuni, manipulări

Xavier Poussard: Ce a urmat este că am afirmat, într-un articol, că este o întrebare legitimă să întrebi de ce își ascunde Brigitte Macron parte din trecut și de ce există un asemenea refuz de a vorbi despre Jean-Michel Trogneux.

Ce m-a determinat să urmăresc această poveste a fost faptul că, după ce începusem să colaborăm, Natacha a fost reținută la ordinele unui văr de-al lui Brigitte Macron.

Natacha a dezvoltat o teză complexă potrivit cu care Brigitte Macron este Jean-Michel Trogneux, spunea ai cui sunt, de fapt, copiii lui Brigitte.

După care am realizat că unul dintre veri încerca să ne întindă curse, ne dădea detalii care nu erau corecte și, practic, ne împingea pe o pistă greșită.

Încercau să  ne manipuleze, pe Natacha, pe mine, câtă vreme mă bazam pe această teză pentru informații, și pe un alt reporter, de asemenea. Ne trimiteau pe piste false poate la ordinele Palatului Élysée și ale guvernului.

Candace Owens: Da, asta e fascinant. Asta le spun și eu mereu ascultătorilor mei, să-și folosească bunul simț. Adică, dacă eu aș fi Prima Doamnă a Franței... sau eu, Candace, dacă vine cineva la mine și-mi zice: hei, fratele tău nu există sau sora ta nu există, atunci profit imediat de ocazie și fac o conferință de presă la care îl aduc pe fratele meu, stăm acolo, unul lângă altul, și zic: teoriile conspirației sunt nocive – și gata, pun capăt întregii tevaturi.

Ce n-aș face ar fi să contactez serviciile secrete, echivalentul francez al serviciilor secrete, și să rețin o jurnalistă care lucrează la un caz. Este ceva foarte straniu, mie îmi sare imediat în ochi, nu e normal.

Iar tu spui că, în plus, vă dădeau și informații greșite, ironic, ca să ajungeți la concluzii greșite. Deci este și intimidare, și dezinformare, iar asta la un moment la care nu faceți decât să cercetați, nu ați ajuns la nicio concluzie – probabil că asta v-a aprins un semnal de alarmă: ce se întâmplă aici?!

Xavier Poussard: Am realizat că este  problemă pentru că puterea cu care ne confruntam devenea tot mai iritată și mai iritabilă, neliniștită.

Iar Natacha, când a ajuns să-și formuleze acea teză, voia s-o publice repede. Eu eram reținut, pentru că eu credeam că nu era încă decât o ipoteză și era nevoie de mai multe verificări.

Ei bine, Palatul Élysée a ieșit la atac, dar nu pe subiectele de fond, ci pe mici detalii. Natacha a fost condamnată pentru defăimare, dar este greu pentru public să înțeleagă acest lucru, pentru că eu nu am fost niciodată condamnat pentru nimic. Iar ea a fost condamnată numai pentru mici detalii, care nu au nicio importanță pentru argumentul principal.

Odată ce povestea a ieșit public în 2021, a fost scoasă la iveală – a fost preluată în Rusia, în China – puteau s-o contrazică, să dovedească la acel moment că este eronată. Să arate trei poze de familie. Dar nu au făcut asta.

Puteau să facă asta chiar și cu martori, să vină cu oameni care să spună eu sunt vărul cutare, uite o fotografie, numai ca să contrazică întreaga poveste. Dar nu au făcut-o.

Asta în condițiile în care, în trecut, făcuseră astfel de lucruri. De exemplu, când figuri precum Bolsonaro au făcut comentarii pe marginea aspectului lui Brigitte, au apărut niște membri de familie și au criticat acest lucru, au protestat. Dar când ai de-a face cu afirmații deja mult mai elaborate, atunci nu mai iese nimeni din familie să contrazică, să spună că nu e adevărat?

Palatul Élysée a încercat să distrugă povestea, dar a atacat numai detalii, nu și substanța, esența. Natacha Rey, un cetățean obișnuit, adusese la cunoștința tuturor un secret de stat.

Candace Owens: Poți explica oamenilor care ne urmăresc cum a fost posibil pentru Brigitte Macron să fie mama – sau tatăl! – celor trei copii? Ca să clarificăm foarte bine acest aspect.

Un domn rotunjor

Xavier Poussard: Cele două jurnaliste despre care am vorbit mai devreme, cele care spuneau că le-a fost foarte dificil s-o ancheteze pe Brigitte Macron... prima dintre ele este cea care a făcut publică faimoasa fotografie de familie, plus fotografia care ar reprezenta-o pe Brigitte Macron la prima comuniune.

A doua jurnalistă a găsit fotografia de la prima nuntă a lui Brigitte Macron, în 1974. Acolo, Brigitte este cu zece ani mai în vârstă față de poza de la prima comuniune. Are 21 de ani în fotografia de la nuntă.

Dar, dacă te uiți atent la fotografii, îți dai seama că nu este Brigitte Macron.

La acel moment, teza lui Natacha Rey era că dăduseră o fotografie a lui Tiphaine, fiica lui Brigitte, la prima comuniune, iar cealaltă poză, cea de la nuntă, era a surorii lui Tiphaine, Laurence.

Era foarte dificil de stabilit pentru că, de fapt, acea fotografie de la nuntă fusese luată dintr-un anunț din ziarul local la acea vreme, ceea ce însemna că cineva făcuse un ziar fals, cu un anunț fals ca să publice acea fotografie în care, de fapt, mireasa era Laurence.

Toate astea erau foarte vagi, dar, cu acoperirea din presă, cu ce spunea Natacha Rey, palatul Élysée a trebuit până la urmă să iasă cu o declarație și să spună că Jean-Michel Trogneux exista, arătând o fotografie de la învestirea președintelui Macron (min. 22:11 din video) în care apărea un individ scund și grăsuț. Nu ne venea să credem că băiatul din fotografia de familie se transformase în acest bărbat (min. 22:18 din video).

Candace Owens: Deci la acel punct au trebuit să admită că acest Jean-Michel Trogneux era real și au încercat să stabilească aproape o nouă legendă ca să facă față întrebărilor și au prezentat această fotografie.

Repet, eu nu citisem întreg materialul din spate dar când am văzut fotografia, mi s-a părut prea modernă să fie Brigitte la prima comuniune. M-am uitat la poză și am zis: stai, asta e Tiphaine, fiica, și au recolorat fotografia, au făcut-o alb-negru, ceea ce e ciudat.

Xavier Poussard: Știu. Am continuat să pun întrebări și să public articole despre acest băiat și despre acest personaj, acel domn rotunjor. Dar la acel moment nu voiam să mă implic. Nu voiam să-mi formez o părere. Am continuat să împărtășesc informațiile pe care le primeam prin Natacha. Nu voiam să-mi formez propria părere, voiam doar să fac publică teza lui Natacha de o manieră care să nu fie atacabilă.

Candace Owens: Deci, ca să luăm lucrurile pe rând, să înțeleagă publicul. La acel moment ei continuau să hrănească publicul cu informații false. Și aici cred că ajungem la Sigmund Freud și la cum funcționează media moderne. În esență, se publică atât de multă informație și devine atât de confuz că oamenii pur și simplu renunță, își spun: nu mai pot urmări chestia asta.

Deci acum au introdus poza asta, au admis că Jean-Michel Trogneux există, dar nu răspundeau neapărat la întrebările pe acest subiect.

Au introdus fotografia lui Tiphaine, recolorată din cine știe ce motiv, și poza de la nuntă, și apoi o a treia fotografie... sunt toate persoane diferite, dar asta induce confuzie în public, în esență.

Colegi de clasă care nu-și amintesc nimic

Xavier Poussard: Era încă multă confuzie la acel moment. Investigația mea se numea încă „Misterul Brigitte Macron” și publicam articole scurte, lăsându-i pe oameni să decidă singuri ce cred.

Apoi, în decembrie 2021, a fost publicat un dosar, iar, mai târziu, în iunie 2022, o altă parte, de către o jurnalistă numită Emmanuelle Anizon, care a lucrat cea mai mare parte din cariera ei la Le Monde, care este echivalentul francez al New York Times.

Anizon este de stânga, este o jurnalistă în vârstă de peste 50 de ani, cu carieră lungă în mainstream media, dar care era cu adevărat curioasă și sinceră în dorința ei de a scrie despre Brigitte Macron.

Deci începe să urmărească aceste articole și consideră că ele sunt un atac sexist la adresa lui Brigitte, dar își dă seama că există, totuși, niște probleme mai profunde în această poveste. A început să o urmărească și pe Natcha Rey și să transmită mai departe anumite părți ale poveștii.

Eu am realizat că, deși aceste povești urmau să fie transmise mai departe de o manieră foarte fake news, Anizon era un jurnalist mainstream și ei i se puteau deschide niște uși care mi poate nu mi s-ar fi deschis, fiind eu un personaj mai problematic, în raport cu mainstream media. Am înțeles că, fiind jurnalist mainstream media și având o anumită abordare, exista posibilitatea ca ei să i se dea anumite informații.

După care am decis să mă întorc la arhive, mai precis, la arhivele departamentale și să caut listele cu elevi. Am găsit toate listele cu colegii lui Brigitte Macron și ai lui Jean Michel Trogneux, care conțineau fiecare cam o sută de persoane. Am notat toate aceste nume și am început să îi contactez pe oameni, unul câte unul, să văd ce-și mai aminteau, să văd unde ajung. Și îi transmiteam toate aceste informații lui Emmanuelle Anizon.

În arhive, am observat că Brigitte Trogneux chiar existase, prin contrast cu Natacha, care credea că sora lui Jean-Michel Trogneux nu existase; dar eu am văzut că era o persoană reală, pentru că exista în aceste liste.

Pe de altă parte, nu ne prea puteam da seama cine era Brigitte Macron. Era și ea o Trogneux, sau de fapt era Jean-Michel, tipul corpolent apărut mai târziu în poze? Nu putea s-o plasăm clar, dar știam că existase.

Mi s-a părut foarte complicat pentru că aveam de-a face cu oameni din generația lui Brigitte Macron, oameni între 70 și 80 de ani, iar eu mă aflam în Italia la acel moment, îi contactam pe telefon, pe WhatsApp, încercam să obțin fotografii.

Pentru bărbați era dificil să-și amintească de Jean-Michel Trogneux. Iar multe dintre femei, mai ales femeile care ar fi fost colegele de clasă ale lui Brigitte, spuneau că nu-și amintesc de ea, că nu o recunosc din fotografii. Pur și simplu nu știau de unde să o ia. Iar acest fenomen continua să se repete, iar și iar. În plus, am avut grijă să înregistrez tot, ca să nu mi se poată reproșa nimic mai târziu, în vreun proces.

Candace Owens: Fascinant. Deci ai luat listele de elevi și ai dat peste numele Brigitte Trogneux. Dar, când vorbeai cu colegii de clasă, practic ei nu-și aminteau de ea.

Brigitte Trogneux a existat, dar nu este Brigitte Macron

Xavier Poussard: În iunie 2023, ajunsesem să mă gândesc că totul este deja mult prea ciudat. După toate cercetările, nu aveam încă nici măcar o fotografie confirmată a lui Brigitte Trogneux sau a lui Jean-Michel Trogneux.

Jurnalista de la Le Monde, care semnase un contract prin care se obliga să încorporeze cuvintele „fake news” în titlul articolelor ei, s-a decis să meargă personal la Amiens să se întâlnească cu niște oameni. Așa că i-am dat o listă scurtă de cinci persoane cărora să le ia interviu. Deci din cei 100 de oameni pe care-i strânsesem pentru fiecare clasă am ales cinci pentru Brigitte și cinci pentru Jean-Michel.

Deci ea s-a dus la Amiens și a obținut mai multe informații și fotografii. Iar printre aceste fotografii era una în particular, datând din 1976, fotografia de la nuntă, în care se vede foarte clar că mireasa este Brigitte Trogneux.

Există câteva fotografii pe care ți le voi arăta aici în exclusivitate. (min. 28:21 -28:53 din video).

Am decis să folosesc un program de recunoaștere facială din China care este extraordinar de precis și să compar fotografiile lui Brigitte Trogneux cu cele ale lui Brigitte Macron. Ocazie cu care am realizat că Brigitte Macron nu este Brigitte Trogneux.

În realitate, potrivit fotografiilor, Jean-Michel Trogneux este Brigitte Macron. De asemenea, Jean-Michel Trogneux nu era bărbatul acela mărunțel și gras de la învestire.

Din toate astea am tras concluzia că, de fapt, Brigitte Macron este Jean-Michel Trogneux, născut în 1945 la Amiens și că acest individ și-a asumat identitatea surorii lui, Brigitte Trogneux, în 1986.

Deci este, în esență, o poveste de furt de identitate.

Brigitte Macron este Jean-Michel Trogneux

Candace Owens: Deci jurnalista de la Le Monde se duce la Amiens și la acel moment vă dați seama, cu ajutorul acelui program de identificare facială din China, pe care ei îl folosesc acolo pentru sistemul de credit social, că Brigitte Macron se potrivește nu cu Brigitte Trogneux, ci cu Jean-Michel Trogneux.

Xavier Poussard: Exact.

Candace Owens: Deci Brigitte Macron este Jean-Michel Trogneux, nu Brigitte Trogneux.

Xavier Poussard: Aș vrea să mai precizez că acest program de identificare facială este foarte vizual, foarte exact (min. 29:37 din video). Îți permite să prezinți probe cu care să faci față oricăror acuzații de defăimare, dar îți voi arăta toate datele din acest program de recunoaștere facială, pentru că se vede foarte clar de aici că este el.

Candace Owens: E una din situațiile acelea în care le spun oamenilor: credeți ce vedeți cu ochii voștri. Eu nu am avut nevoie de mai mult. când am citit articolul acela din Daily Mail și încercau să-mi spună: fetița aceea era Brigitte, când, de fapt, era extrem de evident că băiatul era Brigitte.

Acea persoană are pur și simplu fața lui Brigitte Macron. Deci la ce ne uităm aici, ce clasă era aici „Brigitte Macron” – Jean-Michel Trogneux, în această fotografie?

Xavier Poussard: Ce îi rog pe cei care ne privesc acum este să pună stop și să se uite atent la această poză. (min. 30:29 din video).

Cum e posibil să-l recunoască pe Jean-Michel Trogneux în această fotografie de grup când se uită la o persoană pe care, teoretic, nu au mai văzut-o niciodată înainte? Mi se pare interesantă această întrebare: de ce este atât de ușor de recunoscut în această fotografie? Este pentru că impresionează, lasă o amintire. În a doua fotografie (min. 30:49 – 30:57), efectul este același.

Este o asemănare atât de frapantă că mă întreb dacă nu este ceva deliberat. A fost această poză pusă la dispoziție de cineva din proximitatea familiei Trogneux? Mă întreb dacă nu ne-au manipulat, pe mine și pe alți jurnaliști.

Așa că, pentru a dobândi certitudini despre descoperirile mele și a vedea dacă nu cumva toate instituțiile erau manipulate m-am dus la Colegiul Iezuit ca să obțin fotografiile de clasă ale lui Jean-Michel Trogneux. A durat ceva. Și a trebuit să trec pe la tribunalul administrativ, pentru că dura mai mult decât e normal ca să-mi răspundă.

Până la urmă le-am obținut și le-am pus alături de fotografiile pe care le aveam deja. Am realizat că obținusem fotografii de o calitate și mai bună, unde recunoașterea facială nu prea mai lasă loc imaginației. Iar din analize a reieșit și mai clar că Jean-Michel Trogneux este Brigitte Macron. 

Candace Owens: Scuze, care este sursa acelei fotografii din dreapta? Este o fotografie de când Brigitte era profesoară, nu?

Fotografii manipulate

Xavier Poussard: Da. Este profesoară de teatru. Ea este Brigitte la momentul la care l-a întâlnit pe Emmanuel Macron.

Un element important aici sunt dinții. Nivelul de manipulare devine chiar frapant pentru că în pozele curente ea are dinții drepți, dar în pozele de familie dinții sunt modificați – altfel spus, pozele au fost manipulate ca să realizeze aceste efect. (min. 32:05 din video). Îți dai seama de asta când compari fotografia de clasă cu cea de familie.

Modul în care prezentau ei povestea o promova pe Brigitte Macron ca un amestec între Claudia Schiffer și Robin Williams în rol de profesor în filmul Dead Poets’ Society. Era o manechină. Au înfrumusețat ochii, au refăcut dinții, în general, au refăcut poza ca s-o facă să pară mai frumoasă.

Este ceva cu adevărat teribil să prezinte această minciună publicului ca fiind ceva adevărat. Este incredibil cât de departe au mers ca să manipuleze publicul.

Candace Owens: Și este interesant, pentru că nu este singura dată când au manipulat o fotografie. Mi-ai arătat asta în afara filmării, dar chiar și acea primă fotografie pe care au dat-o inițial publicului – și ăsta e un lucru pe care nu-l remarcasem până nu mi-ai arătat tu – dar în acea fotografie de familie de la Amiens prezentată inițial se vede un abajur de lampă în spate, după care acest abajur dispare.

Iar această fotografie a ajuns la public exclusiv de la familia lui Brigitte. Adică nu e un jurnalist care manipulează fotografia. Ce înseamnă asta este că ei manipulează intenționat fotografii din copilăria lui Jean-Michel Trogneux.

Xavier Poussard: Ce mi s-a părut mie fascinant la această anchetă a fost că, inițial, nici măcar nu mi se părea că îmi asum vreun risc, pentru că erau chestiuni atât de flagrante. Simplu spus, e ceva care pute aici, e ceva suspect.

Chiar și în poza de familie, ochii privitorului sunt atrași spre Brigitte Trogneux, pentru că ni se spune că Brigitte Trogneux este Brigitte Macron. E fetița care stă în poala mamei.

După care vedem băiatul. Uitați-vă atent la băiat. Este aceeași persoană cu Brigitte Macron pe care o vedem în comparațiile de recunoaștere facială.

Când te uiți la fotografie, observi că au modificat abajurul lămpii. Inițial, presa a publicat o fotografie cu abajur, după aceea au arătat poza fără abajur tocmai ca să nu mai atragă atenția la băiat. Iar după aceea au scos băiatul cu totul.

De asemenea, au publicat fotografia de la prima comuniune și au spus că este Brigitte Macron.

Bomba Mimi

Deci propaganda aici este atât de evidentă... Toată această campanie de comunicare a fost condusă de o femeie care este proprietară de club de noapte și pe care o cheamă Michelle Marchand, zisă Mimi, care are legături cu statul paralel francez și cu serviciile secrete. În Franța i se spune „papa presei franceze”. Este foarte faimoasă pentru modul în care sucește narațiunile de presă și pentru că produce documente false.

De exemplu, i-a atacat reputația unui om de afaceri pe nume Omar Falouche creând niște profiluri Interpol false pe numele lui și distribuindu-le apoi în redacțiile presei franceze și îi distruge reputația făcând lumea să creadă că omul este căutat de poliție.

Poate face cu mare ușurință articole care fie să mânjească, fie să glorifice pe cineva. Iar ea joacă un rol disproporționat de important în gestionarea imaginii lui Brigitte și Emmanuel Macron.

În 2018 a apărut o bombă; Mimi a fost acuzată că acoperise o poveste despre fiul unui aristocrat pe nume Marc Ladreit de Lacharrière care era acuzat că distribuise pornografie infantilă pe Internet.

Când cuplul Macron a vrut să scape de ea, Mimi i-a șantajat dezvăluind, pe dedesubt, narațiunea transgender din jurul lui Brigitte Macron.

În 2019, ea a dezvăluit că Brigitte fusese operată de doi medici de la Spitalul American de la Paris. Unul dintre cei doi chirurgi face trimitere la un citat din Victor Hugo, care spune că pielea unei femei este instrumentul perfect, este cel mai bun material cu care să lucrezi. Dar se dovedește că acesta este citatul preferat al  celuilalt chirurg, Patrick Bui, a cărui specializare este feminizarea trăsăturilor masculine.

Deci, practic, Michelle Marchand i-a determinat pe acești doi chirurgi să admită că au operat-o pe Brigitte Macron.

Ce este și mai impresionant este că Emmanuel Macron i-a acordat lui Patrick Bui Legiunea de Onoare, care este cea mai înaltă distincție pe care o poate primi cineva în Franța.

Iar cea care i-a înmânat distincția a fost chiar Brigitte Macron, există o fotografie (min. 36:05 din video), iar asta s-a întâmplat fără ca Palatul Élysée să aibă asta pe agenda oficială.

Candace Owens: Stai, stai, asta îmi scăpase complet. Chiar că e o bombă. Deci tu spui că ei au angajat-o pe tipa asta, despre care se știe că se ocupă de aranjamente, iar când au vrut s-o elimine din viața lor, această persoană a luat foc și nu doar a expus faptul că Brigitte Macron este un transsexual, dar i-a încurajat pe acești doctori care o operaseră să iasă și să-și spună povestea, iar ei chiar au făcut asta? Doctorii care au operat-o pe Brigitte și-au asumat asta public? Unde au spus asta? Unde au anunțat? Presa a vorbit despre asta?

Xavier Poussard: Deci, ca să fie clar. Michelle Marchand a dezvăluit asta, nu doctorii, personal. Iar ea a scurs informația în presă.

Candace Owens: Ok. Și doctorii au negat? Bui a zis e adevărat, nu e adevărat, sau n-a spus nimic?

Xavier Poussard: Nu a spus nimic dar este oficial, cum să spun.

Jean-Michel Trogneux în Algeria

Deci, ca să trag o concluzie din toate aceste probe, mi-am pus o întrebare: dacă Brigitte chiar este Jean-Michel Trogneux, atunci trebuie să fi fost la un moment dat în armată, pentru că pe vremea aia serviciul militar era obligatoriu în Franța.

Motiv pentru care m-am dus la Amiens și m-am uitat la recensământul militar. La acea vreme, intrau în serviciul militar la vârsta de 18 ani și trebuiau să se prezinte ca să intre în serviciul militar, care dura cam un an și jumătate.

Am găsit în arhive un document în care tatăl lui Jean-Michel Trogneux declara că fiul lui face serviciul militar în Algeria (min. 37:54 din video).

Jean-Michel Trogneux este înregistrat acolo ca locuind la Alger, nu departe de Universitatea din Alger. Să nu uităm că Algeria și-a câștigat independența de Franța abia în 1962.

E important ce se înțelege de aici privind retrospectiv. În 2017, Emmanuel Macron a vizitat Algerul și, la acel moment, în presa algeriană au apărut multe articole în care se spunea că o întreagă aripă a Universității din Alger fusese renovată. Presa spunea că se lucrase în această aripă a Universității pentru că Brigitte Macron studiase acolo.

Dar evident că nu exista nicio urmă de Brigitte Trogneux în Alger. Singura persoană din familia Trogneux care apărea la Alger era Jean-Michel Trogneux.

Candace Owens: Uau. Uau. Deci tu știi asta pentru că el a fost, practic, obligat să raporteze, să se scutească de armată, iar tatăl lui a trebuit să vină cu o explicație. A spus că Jean-Michel Trogneux nu se poate prezenta la stagiul militar obligatoriu pentru că este în Algeria. Iar acum spun că de fapt Brigitte Macron a fost...

Xavier Poussard: Nu, nu. Ideea este că el l-a trimis pe tatăl lui la biroul armatei de la Amiens, poate mai erau acolo alți 18-20 de oameni, era ceva normal, și el spune că fiul lui locuiește la Alger, ok?

Dar, ani și ani și ani mai târziu, când Macron ajunge la Alger, autoritățile algeriene zic: ok, noi refacem aripa asta a Universității pentru că aici a studiat Brigitte Macron...

Candace Owens: Da, așa am înțeles și eu...

Xavier Poussard: ... de fapt, era Jean-Michel.

Opinia presei algeriene

Un aspect important aici este că Algeria și Marocul au interese foarte diferite și relația Franței cu Algeria și Marocul a fost foarte diferită. Algeria are o relație mai strânsă cu China și Rusia, marocanii sunt mai apropiați de Israel.

Ce este interesant este că, atunci când Macron a început brusc să fie mai apropiat de Algeria, oamenii și-au pus întrebări: ce se întâmplă aici? E vreun șantaj, ceva, în spatele scenei? El a fost primul președinte care a încercat să formeze o relație mai apropiată cu Algeria la acest mod.

După care, brusc, Macron schimbă foaia și începe să strângă legăturile cu Marocul.

Când am publicat informații despre Brigitte și Jean-Michel Trogneux am citit un articol în La Nouvelle Republique din Alger, care este practic echivalentul lui Washington Post în Algeria și are legături cu serviciile secrete algeriene.

Iar articolul spunea că Macron se apropia de Maroc pentru că Marocul îl șantaja, folosindu-se de legăturile lui cu o afacere numită Pegasus. (min. 40:46 din video)

Deci când Marocul i-a forțat mână să strângă relațiile cu ei, acest ziar din Algeria a spus textual că Macron este citez „un președinte dependent de cocaină și un psihopat aflat sub influența «soției» lui, Jean-Michel Trogneux, care conduce Franța fără să fi fost ales.”

Deci, ca să închei cu mica informație exclusivă, ministerul forțelor armate din Franța nu a vrut să ne dea dosarul de cadre al lui Jean-Michel Trogneux, spunând că era protejat de un document medical din 1981. Deci, din nou, ministerul forțelor armate din Franța a refuzat să elibereze dosarul militar al lui Jean-Michel Trogneux.

Fotografia lui Jean-Michel la 18 ani

Dar, continuând pe linia asta, am reușit să descoperim alte informații. (min. 41:25 din video).

Tatăl lui îi obține amânarea pentru serviciul militar, pentru că Jean-Michel învață la Paris. Este vorba de același tip de instrucție. Am cerut informația de la iezuiți, de la Colegiu și, după un an și jumătate de amânări, ne dau o fotografie: fotografia lui Jean-Michel Trogneux la vârsta de 18 ani (min. 41:44 din video).

Nu încape niciun dubiu.

Aveam înregistrările, avem lista, nu este niciun dubiu că este vorba despre același individ (min. 41:53 din video).

Deci îl vedem acolo pe Jean-Michel Trogneux și, când îl comparăm cu Brigitte Macron este șocant, pentru că vedem semne distinctive care nu pot să înșele. Cute de sub buza inferioară, acea aluniță...

Deci e clar că se întâmplă ceva. Când ești capabil să controlezi media, să dictezi ce spune media, s-o determini să spună ce vrei tu, atunci poți să creezi, dintr-o astfel de fotografie, o manechină gen Claudia Schiffer care l-a întâlnit pe Emmanuel Macron când el avea 14 ani.

Eu cred că, în viitor, producători de film și directori din industria de film se vor distra maxim recreând această poveste interesantă.

Candace Owens: Mi se pare incredibil. M-aș aventura să spun că, actualmente, în Franța, țara este condusă de un homosexual deranjat la minte împreună cu victima lui, pe care a violat-o când era copil. Legal vorbind, asta este concluzia, că Emmanuel Macron a fost violat și apoi s-a căsătorit cu persoana care l-a violat, persoană care, la acest moment, conduce țara.

Copiii lui Jean-Michel

Deci îți voi pune câteva întrebări la obiect aici, la final, pentru că vreau să clarificăm câteva aspecte pentru public. Este părerea ta, dacă ai o părere, că Jean-Michel Trogneux a fost tatăl unor copii înainte să facă schimbarea de sex și să devină Brigitte?

Xavier Poussard: Nu sunt sigur. În ce privește viața lui Jean-Michel Trogneux, pentru moment tabloul nu este complet.

Știm că Brigitte Macron s-a născut Jean-Michel Trogneux pe 11 februarie 1945 și că a trăit sub această identitate cel puțin până în 1963. După care sunt doi copii declarați de Jean-Michel Trogneux, unul numit Jean-Jacques Trogneux, celălalt, Valerie. Asta ridică întrebarea: oare nu este posibil ca acesta să fie fiul lui Brigitte Macron?

Ei bine, acest Jean-Jacques Trogneux seamănă ca două picături de apă cu Emmanuel Macron.

Asta ce mai este?!

Candace Owens: Ai o opinie, o părere sau vreo informație despre cine a fost mama lui Jean-Jacques și Valerie?

Xavier Poussard: Da, este o femeie...

Candace Owens: Măcar asta e clar...

Xavier Poussard: Sau o fi bărbat, cine mai știe... Este o femeie pe care o cheamă Veronique Dreux. Acum este la pensie și este recăsătorită cu un individ important din Amiens și nu există niciun dubiu că ea a crescut copiii lui Jean-Michel Trogneux.

Am avut o convorbire telefonică ciudată cu Veronique pentru că, în timp ce vorbeam, am realizat că erau niște oameni cu ea, care ascultau ce vorbeam.

I-am cerut să-mi dea niște fotografii, dar Veronique mi-a zis că ar trebui întâi să-i ceară voie lui Brigitte. Mie mi s-a părut foarte ciudat, să-mi răspundă în acest fel.

„Brigitte”, între ghilimele

Cred că, după ce Emmanuel Macron nu va mai fi la putere, se va deschide cutia Pandorei. Oamenii vor începe să vorbească și secretul acestei familii, care este atât de bine apărat, va începe să se dezvăluie.

Mai cred și că prăbușirea lui Macron va fi una foarte dură.

Există și o schimbare importantă de atitudine în media atunci când ziare ca echivalentul francez al lui New York Times, care până acum nu au dat nicio atenție faptului că Brigitte Macron este bărbat, au început să-i pună acum numele între ghilimele, ceea ce sugerează că, poate, lucrurile nu sunt tocmai ce par.

Chiar și Le Monde, care în ultimii 12 ani a sprijinit-o pe Brigitte Macron, a admis acum că Emmanuel Macron avea 14 ani când a întâlnit-o. Asta era, cândva, o teorie a conspirației, dar acum, când mandatul lui Macron se apropie de final, secretele ies la iveală unul câte unul și se află tot mai multe.

Exista un cont X, zoesagan, care a fost între timp suspendat și am tot cerut dacă știe cineva ce trebuie făcut ca acest cont să fie redeschis, pentru că asta ar ajuta foarte mult acest caz.

Au mai existat patru persoane care au fost reținute pentru  hărțuire online, iar nu pentru defăimare, ca Natacha Rey, ceea ce mi se pare interesant, pentru că se poartă de parcă Brigitte ar fi o școlăriță pe care o terorizează niște colegi răi în curtea școlii, în loc să spună lucrurilor pe nume. Este ceva cu totul nedrept ca un jurnalist să fie reținut, închis, pentru așa-zisă hărțuire online când e vorba de conturi care publică informații bazate pe adevăr și fapte.

Candace Owens: Deci tu nu ai fost niciodată dat în judecată pentru defăimare? Căci asta este o minciună pe care o spuneau oamenii, pretindeau că povestea ar fi fost dovedită falsă. Nu a fost dovedită falsă.

Ultimul mister

O altă întrebare pe care vreo să ți-o pun; dacă aceea este teoria ta despre cine este mama copiilor lui Jean-Michel Trogneux, ceea ce înseamnă că teoria noastră, pe care eu o cred foarte mult, că Jean-Michel Trogneux a făcut schimbarea de sex, și-a luat numele surorii sale, Brigitte – unde este astăzi adevărata Brigitte Trogneux?

Xavier Poussard: Ăsta este punctul crucial pe care nu vor să-l dezvăluie, cel mai întunecat secret al familiei – furt de identitate și abuz asupra unui minor.

Mulți jurnaliști înaintea mea au întrebat, chiar și cineva de la Le Monde, și niciun membru al familiei nu a vrut să răspundă. Închid telefonul. Oamenii pur și simplu nu vor să vorbească despre asta.

Există această noțiune interesantă de consimțământ. Dacă îi iei cuiva carnetul auto, chiar și cu acordul persoanei, tot furt de identitate se cheamă. Dar aici nu este vorba despre acel tip de consimțimânt. Aici este vorba de un minor care nu își poate da consimțământul. Dacă te uiți la cât de extraordinar de straniu este totul ...

În 2007, când a devenit Brigitte Macron, asta s-a întâmplat sub o identitate falsă. Această căsătorie, între Brigitte Trogneux și Emmanuel Macron, prin care ea a devenit Brigitte Macron, se bazează pe o fraudă, pentru că Brigitte Trogneux nu era o identitate reală. Identitatea reală era Jean-Michel Trogneux.

Alegerile au adus la putere un cuplu a cărui întreagă identitate se bazează pe o fraudă, pe falsuri, pe pedofilie și abuz asupra unui minor.

Când Vladimir Putin a vorbit de un imperiu al minciunilor, la asta s-a referit. Nici Cartea recordurilor nu poate să bată numărul de minciuni care s-au spus în această poveste.

Programul Young Leaders

Este momentul să ne punem întrebări despre acești lideri proveniți din Young Leaders. Am avut problema asta în SUA, când s-a pus problema moralității lui Obama; în Canada, a fost Trudeau. Sunt acești „lideri tineri” fabricați și controlați prin șantaj?

Candace Owens: Eu cred – și mi se pare destul de evident – că lumea începe să se prindă de acest lucru, să înțeleagă că liderii sunt selectați, sunt pregătiți din vreme, instruiți, promovați și apoi inserați în poziții de putere.

Conversația asta are acum loc și în America, inclusiv cu privire la Barack Obama și, privind în urmă, ceea ce li s-a spus oamenilor despre trecutul lui nu prea are niciun sens, dar au folosit aceleași mecanisme, au acuzat pe oricine a încercat să afle mai mult, spuneau că sunt rasiști.

Aceeași modalitate ca și în cazul lui Brigitte; oricine pune întrebări este acuzat că e misogin sau că are prejudecăți privind vârsta.

Pare că suntem în pragul unei treziri globale, iar asta se datorează, în America, liberei expresii, jurnalismului independent, faptului că se poate comunica direct, cum o facem noi acum, că se poate comunica, se poate colabora pentru a expune cazuri mai importante.

Ți-e teamă pentru viața ta?

Dar întrebarea evidentă care va fi pe buzele oricui se uită la acest interviu va fi: ți-e teamă pentru viața ta? Te temi, având în vedere câtă putere are cuplul Macron și faptul că nu se  dau înapoi de la a folosi serviciile secrete, tribunalele, legea ca să pedepsească oamenii care cercetează cazul? Te temi că te-ar putea omorî?

Xavier Poussard: Povestea asta este cu adevărat înconjurată de o aură incredibilă.

Foarte tragic, Natacha Rey tocmai a fost diagnosticată cu cancer, lucru pe care ea îl pune pe seama stresului cauzat de acest caz și de oamenii din jurul acestui caz.

Avocatul ei și-a pierdut recent drepturile de custodie asupra copiilor săi.

Acționarul revistei la care lucrez eu a fost lovit cu un audit fiscal și o anchetă pe taxe la toate companiile pe care le deține.

Și mulți influenseri care au discutat despre acest caz au fost acuzați de hărțuire online.

Am prieteni care mi-au spus că au fost luați la întrebări de poliție după ce au fost la mine în vizită.

Eu nu am mai revenit în Franța din 2021, când au venit la domiciliul meu legal, care este casa părinților mei, au venit noaptea, știind că nu este nimic acolo și i-au trezit pe părinții mei, au încercat să-i sperie.

Jurnalista de la Le Monde, care s-a întâlnit cu Natacha, a fost după aceea urmărită de serviciile secrete.

Deci au tot felul de tactici de a crea frică. Îți spun: ai grijă.

Dar, pe o notă mai optimistă, cred că puterea lor se prăbușește – cu ascensiunea BRICS, cu alegerea lui Donald Trump. La fel ca în Al Doilea Război Mondial, suntem aproape la finalul unei ere iar, la acest moment, bestia slăbește.  Pe de altă parte, ăsta este momentul când este cel mai periculoasă.

Aceste cercuri de putere se micșorează, la Londra, la Paris, la New York.

Nu îmi est frică pentru că eu mi-am făcut treaba cu seriozitate. Am făcut ce ar trebui să facă orice jurnalist, și anume, să colectez fotografii.

Am reușit să obțin patru fotografii ale lui Brigitte Trogneux care arată că această femeie nu este Brigitte Macron. Și opt fotografii ale lui Jean-Michel Trogneux care demonstrează că Brigitte Macron este acest Jean-Michel Trogneux.

Toate aste sunt muncă legitimă de jurnalist. Cred că, atunci când Emmanuel Macron nu va mai fi la putere, când adevărul va fi dezvăluit, oamenii vor realiza că, de fapt, eu a fost chiar foarte măsurat în răspunsul meu la acest caz. Am făcut totul în modul cel mai onorabil.

Candace Owens: Xavier, știu că publicul meu sprijină jurnaliștii independenți și cu certitudine te vor susține. Știu că acum scrii o carte despre acest caz, carte care va fi tradusă în limba engleză. Deci ne poți spune unde se pot duce ca să te susțină, să susțină eforturile pe care le-ai făcut ca să aduci povestea asta în atenția publicului?

Xavier Poussard: După presiunile care s-au pus pe proprietarul revistei la care lucram, acum o iau, practic, de la zero.

Își pot manifesta susținerea pe contul meu X, pe site-ul meu, xavierpoussard.com, precum și urmărind anumite haștaguri legate de caz.

Pentru că această investigație este un caz vechi, o enigmă, se citește ca un roman polițist, dar atât de extravagant că ai putea crede că autorul a luat la un moment dat droguri psihedelice. Chiar și numai acea modificare a dinților în fotografie este ceva de necrezut.

Trezirea din hipnoza colectivă

Dar într-o zi va exista un film despre acest caz. Pentru că este ca și cum poporul francez a trăit într-o ficțiune. Va fi ca o trezire din hipnoză colectivă. Tu vezi? Acum vezi? Chiar mai crezi că Brigitte e femeie?

Recent l-am văzut pe Emmanuel Macron pe TF1, un canal franțuzesc de știri, și a zis că această investigație în trecutul lui este cel mai rău coșmar al lui în cei zece ani ca președinte al Franței.

Iar de-atunci încoace numărul celor care îl susțin a scăzut dramatic. Impresia mea este că puterea lui se risipește din cauza minciunilor lui și că viitorul nu arată bine pentru Emmanuel Macron.

Candace Owens:Ce vă pot spune, celor care ne urmăresc, este că ăsta este numai vârful aisbergului. Sper că v-am trezit interesul.

Mare parte din ceea ce se întâmplă este, sunt de acord, ca o trezire din hipnoză colectivă și trebuie să-i susținem pe jurnaliștii care se opun acestor forțe.

Această trezire este peste tot în lume.

Xavier Poussard este unul dintre acești jurnaliști extraordinari, care chiar a sacrificat atât de mult din viața lui personală. Și mai sunt atâția alți oameni minunați care au muncit la această poveste incredibilă. Punem mai jos toate linkurile unde puteți să îl sprijiniți, financiar, cumpărând cartea – este minimul pe care îl puteți face pentru a-i permite să continue să investigheze această poveste.

Peste un an de acum încolo, marea majoritate a lumii va realiza că lucrul pe care l-am spus acum un an este adevărat. Eu cred că Emmanuel Macron este un bărbat homosexual care a fost pregătit din tinerețe iar cel care l-a sedus și l-a instruit este azi soția lui. Cred că soția lui s-a născut Jean-Michel Trogneux și a făcut schimbarea de sex când avea în jur de 30 de ani. Cred că întreg aparatul de stat este complice la protejarea acestui secret. Și, cum spuneam, îmi pun la bătaie cariera pe toate aceste puncte. Dragii mei, ne vedem data viitoare.