În lumea jurnalismului, rareori se întâmplă ca articolele unui singur autor să aibă un impact atât de profund încât să conducă la schimbări structurale majore în cadrul instituțiilor de stat. Cu toate acestea, ancheta jurnalistică bazată pe investigații și articole publicate în Jurnalul Național și Active News a jucat un rol crucial în decizia de desființare a Agenției Naționale Antidrog (A.N.A), scoțând la lumină disfuncționalități grave, lipsa de transparență, precum și posibile acte de corupție și generând o presiune publică semnificativă asupra autorităților.

Seria de articole intitulată ”Agenția Națională Antidrog, o instituție a formelor fără fond” a expus o multitudine de probleme sistemice în cadrul Agenției Naționale Antidrog, punând sub semnul întrebării eficiența și chiar necesitatea existenței acestei instituții, aducând în prim-plan deficiențele structurale și operaționale ale A.N.A și oferind o perspectivă critică și bine documentată asupra activității acesteia.

Înființată în 2002, Agenția Națională Antidrog avea ca scop principal coordonarea, evaluarea și monitorizarea la nivel național a politicilor în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri. Cu toate acestea, în anii care au precedat investigațiile, existau deja semne de întrebare cu privire la eficacitatea A.N.A., căci statisticile arătau o creștere constantă a consumului de droguri în România, în ciuda eforturilor declarate ale agenției. Mai mult, rapoartele internaționale indicau faptul că țara noastră devenea un punct tot mai important pe harta traficului de droguri în Europa, România devenind din țară de tranzit, țară de consum. În toată această perioadă, în loc să se concentreze pe campanii de PR, A.N.A ar fi trebuit să-și canalizeze resursele către dezvoltarea unor programe de prevenție eficiente, bazate pe dovezi științifice, pe îmbunătățirea accesului la tratament și reabilitare pentru persoanele dependente, pe colaborarea strânsă cu organizațiile non-guvernamentale și experții din domeniu și pe promovarea unor politici bazate pe reducerea riscurilor, și nu pe stigmatizare.

În acest context, articolele din cadrul anchetei jurnalistice au venit să confirme și să aprofundeze suspiciunile deja existente în societate, reușind să pună cap la cap o serie de informații și date care, până atunci, fuseseră fragmentate sau inaccesibile publicului larg.

Seria de articole ”Agenția Națională Antidrog, o instituție a formelor fără fond” a debutat în august 2024 în paginile Jurnalului Național, după tragedia din localitatea 2 Mai, unde s-a produs un accident de circulație care a șocat opinia publică din România. Un tânăr aflat sub influența drogurilor a intrat cu mașina într-un grup de studenți, provocând moartea a doi tineri și rănind alți trei. Șoferul, identificat ca fiind Vlad Pascu, a fost testat pozitiv pentru multiple substanțe interzise, inclusiv cocaină, amfetamină și metamfetamină, iar raportul ulterior al Institutului Național de Medicină Legală a confirmat că acesta consumase mai mult de trei tipuri de droguri înainte de accident. Acest incident tragic a scos la iveală deficiențe grave în sistemul de prevenire și combatere a consumului de droguri din România, aruncând o umbră asupra Poliției Române și a structurilor de conducere din Ministerul de Interne. Tragedia s-a produs pe fondul unor erori în lanț comise de polițiști, care, deși îl opriseră anterior pe șofer în trafic, l-au lăsat să plece fără a-l testa pentru consum de stupefiante, din cauza lipsei unui aparat drug test, iar eșecul în prevenirea unui accident atât de grav a ridicat întrebări serioase cu privire la eficiența și pregătirea forțelor de ordine în fața amenințării crescânde a consumului de droguri în societatea românească.

În continuarea investigației privind Agenția Națională Antidrog (A.N.A), al doilea articol din serie, publicat la scurt timp după primul, s-a concentrat pe faptul că Agenția Națională Antidrog (A.N.A), ridică întrebări serioase cu privire la transparența și eficiența instituției. În urma unei cereri prin care se solicitau informații publice, răspunsurile oferite de A.N.A au fost vagi, incomplete și, în unele cazuri, complet pe lângă subiect. De exemplu, atunci când s-au solicitat informații despre ONG-urile care au aplicat pentru Programul de Interes Național (PIN), agenția a oferit un răspuns care făcea referire la o lege complet nerelevantă, despre Ziua sportului românesc, în loc să ofere informațiile solicitate. Mai mult, A.N.A a refuzat să dezvăluie numele ONG-urilor implicate, invocând în mod eronat protecția datelor personale, deși numele organizațiilor non-profit nu intră în această categorie, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la transparența procesului de selecție și finanțare. În ceea ce privește specializarea membrilor comisiei de evaluare a dosarelor PIN, răspunsul oferit a fost la fel de evaziv, menționând doar că ”toți membrii comisiei activează în domeniul antidrog”, fără a specifica și calificările lor concrete. Aceste răspunsuri inadecvate au ridicat îngrijorări serioase cu privire la profesionalismul și transparența A.N.A., situația fiind cu atât mai îngrijorătoare în contextul tragediei din 2 Mai, când un tânăr aflat sub influența drogurilor a provocat un accident mortal. Cazul lui Vlad Pascu, care aparent nu a fost evaluat corespunzător de A.N.A, în ciuda unui ordin judecătoresc în acest sens, subliniază necesitatea urgentă a unei reforme și a unei mai mari responsabilități în cadrul agenției, fiind crucial ca instituțiile statului responsabile de combaterea consumului de droguri să funcționeze eficient și transparent pentru a preveni astfel de tragedii în viitor.

În al treilea articol, în prima parte au fost descrise problemele de comunicare ale Agenției Naționale Antidrog, arătând că răspunsurile primite erau inadecvate, fie din rea-credință, fie dintr-o neînțelegere, fie ca urmare a unui ordin. Din acest motiv, constatând că Agenția Națională Antidrog părea a evita să ofere răspunsuri complete, întrebările au fost adresate direct Ministerului Afacerilor Interne, în speranța obținerii unor răspunsuri profesioniste.

În continuarea articolului am semnalat suspiciuni legate de organizarea concursului pentru funcția de director al Agenției Naționale Antidrog, fiind observat faptul că nu erau impuse cerințe privind experiența anterioară în domeniul antidrog, iar concursul era organizat chiar la sediul Agenției, nu la Ministerul Afacerilor Interne, ceea ce ridica semne de întrebare asupra obiectivității procedurii.

De asemenea a fost prezentat un caz îngrijorător, evoluția profesională a unui ofițer de poliție, Alexandru Ioan Alexe, care pare strâns legată de cea a comisarului șef Ramona Georgiana Dabija, ultimul director interimar al Agenției Naționale Antidrog, și am solicitat Ministerului Afacerilor Interne clarificări cu privire la lipsa personalului antidrog pe litoral în sezonul estival 2023 și plata diurnelor, propunând, de asemenea, o verificare a activității Agenției Naționale Antidrog de către Corpul de Control și Curtea de Conturi.

În al patrulea articol au fost prezentate alte cazuri de abateri grave de la etica profesională și profesionalismul în exercitarea meseriei în cadrul Agenției Naționale Antidrog. Unul dintre acestea este cel al sociologului comisar șef Lavinius Sava, șeful Centrului Regional 3 București, care a încălcat dreptul la confidențialitate al beneficiarilor, divulgând detalii despre evaluările și consilierea acestora în cadrul emisiunilor TV. Acest caz a ridicat mai multe întrebări în ceea ce  privește competența și gestionarea atribuțiilor de către directorului interimar Ramona-Georgiana Dabija cu privire la respectarea confidențialității datelor și credibilitatea serviciilor oferite de agenție. De asemenea, au fost prezentate acuzații potrivit cărora, din cauza acțiunilor manageriale ale Ramonei-Georgiana Dabija, multe persoane competente au plecat din agenție prin mutare, detașare sau pensionare înainte de termen și au fost formulate o serie de întrebări pentru a clarifica aceste acuzații și pentru a determina impactul acțiunilor manageriale asupra funcționării și imaginii Agenției Naționale Antidrog.

În continuarea dezvăluirilor privind Agenția Națională Antidrog, în al șaselea articol, intitulat ”Agenția Antidrog l-a pierdut pe Vlad Pascu prin poștă!”, am prezentat faptul că existau suspiciuni rezonabile cu privire la trimiterea către Vlad Pascu a citației de a se prezenta la consilierea din cadrul Agenției. Conform declarațiilor, ordonanța de evaluare a fost emisă de DIICOT pe numele lui Vlad Pascu la data de 21.12.2022 și trimisă către Agenția Națională Antidrog, care ar fi putut transmite citația către Vlad Pascu în intervalul 27.12.2022 - 30.12.2022. Însă, DIICOT a finalizat dosarul pe 10.01.2023, indicând că a primit deja de la Agenția Națională Antidrog adresa de neprezentare a lui Vlad Pascu, ceea ce ridica semne de întrebare privind desfășurarea exactă a evenimentelor. De asemenea, existau neconcordanțe între declarațiile reprezentanților Agenției Naționale Antidrog referitoare la invitația transmisă familiei Pascu și neprezentarea lui Vlad Pascu, neclarități care au generat numeroase întrebări din partea opiniei publice, cum ar fi: dacă citația a fost efectiv trimisă, dacă Vlad Pascu ar fi putut beneficia de serviciile Agenției și dacă unele erori ale angajaților au contribuit la tragedia de la 2 Mai. Agenția Națională Antidrog nu a răspuns satisfăcător întrebărilor adresate, ceea a alimentat suspiciunile amintite.

În continuarea dezvăluirilor privind Agenția Națională Antidrog, în articolul al șaptelea, am prezentat un contract semnat de actualul director al Agenției Naționale Antidrog, de aproximativ două milioane de lei din fonduri nerambursabile, cu Federația Neguvernamentală Antidrog, sumă utilizată pentru proiectul ”No Drugs Revolution”, pentru care au mai aplicat încă trei ONG-uri ale căror nume nu au fost dezvălutite de Agenția Națională Antidrog. În articol, a fost menționat faptul că Dorin Dimitru Opreanu, membru PNL și fost director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, este Președinte executiv al Federației Neguvernamentale Antidrog, deși a omis să treacă acest lucru în declarația de interese, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea procesului prin care s-a aprobat proiectul ”No Drugs Revolution”, finanțat de Agenția Națională Antidrog.

În următorul articol am dezvăluit modul în care directorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija, a atribuit, în mod ilegal, contracte unei singure societăți, S.C. ADVICE LINK S.R.L. În perioada octombrie 2023 - martie 2024, Agenția a încheiat 6 contracte în valoare totală de 1.000.001 lei cu această firmă, dintre care 627.519,01 lei pentru servicii de formare prestate de o singură persoană, Bogdan Pascu. Deși legislația prevede condiții specifice pentru a fi furnizor de formare profesională, această societate nu este autorizată în acest sens, ceea ce generează îndoieli și suspiciuni cu privire la legalitatea acestor contracte.

Articolul mai evidenția și faptul că proiectele finanțate de Agenția Națională Antidrog, cum ar fi ”No Drugs Revolution”, au fost criticate pentru lipsa de profesionalism și prezentări irelevante. Totodată, propuneam ca atribuțiile Agenției să fie integrate într-o structură eficientă în combaterea traficului și consumului de droguri, precum Brigada de Combatere a Criminalității Organizate, și înființarea unei agenții guvernamentale în cadrul Secretariatului General al Guvernului pentru a gestiona proiectele de prevenire a consumului de droguri la nivel național.

În articolul ”Agenția Națională Antidrog, o instituție a formelor fără fond și a oamenilor mici cu interese mari”, am arătat că spațiul public este plin de informații cu tematică antidrog, cu multe cuvinte mari fără conținut, dar care costă mult. Campaniile antidrog, cursurile de formare și evenimentele organizate de Agenția Națională Antidrog au fost de-a lungul timpului ambalate frumos, dar fără substanță și s-au atribuit contracte cu dedicație, unei singure societăți, încălcând legea, arătând că directorul Agenției Naționale Antidrog, Ramona Dabija, a încheiat 6 contracte în valoare totală de 1.000.001 lei cu firma S.C. ADVICE LINK S.R.L., deși această firmă nu este autorizată să furnizeze servicii de formare profesională.

Sumele plătite pentru serviciile de formare profesională au crescut exponențial, ajungând la 105.000 lei pentru un singur contract, în timp ce o singură persoană, Bogdan Pascu, a câștigat peste 600.000 lei din aceste contracte. Așadar, se ridicau întrebări cu privire la motivele pentru care Agenția Națională Antidrog a preferat să cheltuie sume mari pentru servicii care nu au adus niciun beneficiu angajaților, precum și cu privire la măsurile de corectare luate în cazul aspectelor negative semnalate anterior în activitatea agenției, precum și necesitatea unei reforme bine gândite și eficiente a activității Agenției Naționale Antidrog.

În ultimul articol, ”La Agenția Națională Antidrog se ”redirecționează” banii dumneavoastră, dragi contribuabili! Stați linițtiți, nimeni nu veghează!”, am arătat că în ultimii ani au existat numeroase acțiuni controversate ale Agenției Naționale Antidrog (A.N.A.), care ridică semne de întrebare cu privire la managementul instituției și utilizarea fondurilor publice. Sub conducerea directorului Georgiana-Ramona Dabija, A.N.A. pare să continue aceleași practici discutabile, concentrându-se mai degrabă pe imagine personală decât pe eficiența instituțională. Deși A.N.A. ar fi trebuit să aibă un rol vital în combaterea consumului și traficului de droguri, acțiunile conducerii s-au îndepărtat de la această misiune principală, focalizându-se pe organizarea unor cursuri de formare costisitoare și potențial inutile. Îngrijorător a fost faptul că, în ciuda semnalărilor anterioare, aceste practici problematice s-au repetat. Preferința constantă pentru aceeași locație (Vila Vraja Muntelui) sugera posibile înțelegeri nepotrivite, în timp ce decizia de a aloca sume exorbitante pentru cazare, masă și onorarii ale formatorilor ridica serioase semne de întrebare privind gestionarea responsabilă a fondurilor publice, acest caz reflectând o problemă mai amplă din administrația publică românească și evidențiind nevoia unei reforme care să asigure transparența și responsabilizarea deciziilor manageriale în cadrul instituțiilor publice.

În final, am prezis faptul că, pentru rezultate ”deosebite”, te apucă râsul, Georgiana-Ramona Dabija este posibil să fie ridicată la rangul de chestor de către ”ficusul de Cotroceni”, o rușine pentru întreaga națiune română, ” Dar vă rugăm, să facem liniște momentan și să nu mai facem referiri la Georgiana-Ramona Dabija și la Agenția Națională Antidrog, măcar până la 1 decembrie, fiindcă poate ajunge și dumneaei pe ultima listă de chestori a lui Klaus Iohannis, pentru rezultate excepționale în domeniul combaterii consumului de droguri, iar după acea dată ne vom adresa cu o altă titulatură ”doamna chestor”.

Articolele nu au rămas izolate în paginile Jurnalului Național și Active News. Alte publicații și canale media au preluat și dezvoltat subiectul, aducând noi perspective și informații complementare, iar investigațiile jurnalistice au condus în cele din urmă la decizia guvernului de a desființa Agenția Națională Antidrog. Anunțul a fost făcut de premier într-o conferință de presă la sfârșitul lui noiembrie 2024, la aproximativ un an și patru luni de la publicarea primului articol din seria ” Agenția Națională Antidrog o instituție a formelor fără fond”, care a declarat că atribuțiile A.N.A vor fi redistribuite între mai multe instituții existente, urmând modelul propus de mine în ultimele articole publicate. S-a anunțat, de asemenea, că va fi elaborată o nouă strategie națională antidrog, bazată pe cele mai bune practici internaționale.

Seria de articole publicate și consecințele acestora au avut un impact semnificativ asupra peisajului instituțional și al politicilor publice din România în domeniul combaterii drogurilor.

Din perspectiva reformei instituționale, desființarea ANA a marcat începutul unei reorganizări ample a structurilor responsabile de prevenirea și combaterea consumului de droguri. Ministerul Sănătății a preluat responsabilitatea pentru programele de prevenire și tratament, în timp ce aspectele legate de combaterea traficului au fost consolidate sub umbrela Poliției și a altor agenții de aplicare a legii. În 2025, guvernul a lansat o nouă strategie națională antidrog, care reflectă multe dintre criticile și sugestiile prezentate în articolele despre care am rezumat anterior, stratege care pune un accent mai mare pe prevenire, educație și tratament, adoptând o abordare mai puțin punitivă față de consumatori. De asemenea, investigația a stimulat o dezbatere națională mai largă despre politicile privind drogurile, incluzând discuții despre decriminalizarea consumului personal și abordări alternative bazate pe sănătate publică.

Seria de articole publicată încă din august 2023 despre Agenția Națională Antidrog reprezintă un caz de studiu remarcabil despre puterea jurnalismului de investigație de a genera schimbări semnificative în politicile publice, demonstrând importanța scrutinului jurnalistic independent asupra instituțiilor statului și subliniind rolul vital al presei într-o societate democratică. Pe termen lung, impactul acestei investigații a depășit cu mult sfera imediată a politicilor antidrog, influențând modul în care publicul, presa și instituțiile statului interacționează în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice în România.

Însă impactul muncii jurnalistice care nu se termină niciodată. Subliniez importanța continuării monitorizării, chiar și după implementarea reformelor, deoarece, desființarea A.N.A a fost un pas necesar, adevărata schimbare necesitând o atenție constantă și o adaptare continuă a politicilor. Aceste aspecte evidențiază faptul că, în timp ce investigația jurnalistică a catalizat schimbări semnificative, lupta împotriva drogurilor rămâne o provocare complexă care necesită eforturi susținute și colaborare la toate nivelurile societății.

Trebuie subliniat faptul că investigația jurnalistică asupra aspectelor prezentate despre A.N.A și consecințele sale oferă o serie de învățăminte importante pentru jurnaliști, pentru factori de decizie politică și pentru societate în ansamblu: puterea jurnalismului de investigație, importanța transparenței, necesitatea evaluării continue, rolul crucial al societății civile și complexitatea reformei instituționale.

Acest caz demonstrează clar impactul pe care îl poate avea jurnalismul de investigație bine documentat și persistent asupra politicilor publice și instituțiilor guvernamentale. Lipsa de transparență în funcționarea A.N.A a fost un factor major care a contribuit la ineficiența sa, relevând necesitatea unor mecanisme robuste de transparență și responsabilitate în instituțiile publice. Experiența A.N.A arată că instituțiile și politicile publice trebuie evaluate și reevaluate periodic pentru a se asigura că își îndeplinesc în mod eficient obiectivele, iar implicarea crescută a societății civile în urma investigației jurnalistice demonstrează importanța unei societăți civile active și informate în procesul de reformă și monitorizare a politicilor publice. Desființarea A.N.A și reorganizarea politicilor antidrog arată că reforma instituțională este un proces complex, care necesită timp, planificare atentă și monitorizare continuă.

În timp ce România continuă să-și rafineze abordarea în combaterea problemelor legate de droguri, cazul A.N.A rămâne un punct de referință important, care servește ca un memento al necesității unei vigilențe continue, atât din partea instituțiilor de stat, cât și a societății civile, iar provocările viitoare în domeniul politicilor antidrog vor necesita probabil o combinație de inovație, flexibilitate și colaborare între diverse sectoare ale societății, căci prin continuarea dialogului deschis, a cercetării riguroase și a unei abordări bazate pe empatie și dovezi științifice, România și alte țări pot spera să dezvolte strategii mai eficiente și mai umane în abordarea provocărilor legate de consumul și traficul de droguri.

Ciprian Demeter