Parlamentarii au depus un nou proiect de lege pentru a forța ONG-urile să-și publice sursele de finanțare. Inițiatorii arată că structura și imaginea acestor entități private a fost de multe ori utilizată cu rea-credință în scopul obținerii de beneficii pentru persoanele ce controlează activitatea acestora. În fapt, lipsa totală de transparență a așa-zișilor reprezentanți ai societății civile care cer, culmea, transparență totală în sectorul public, este cel puțin o fractură de logică.

Încrederea în ONG-uri s-a deteriorat extrem de mult în ultimii ani, pe măsură ce acestea s-au implicat în campanii politice pentru susținerea unor candidați sau, mai grav, în campanii ale căror rezultate au afectat grav interesul național. Agresivitatea acestora și, mai ales, sursele inepuizabile de finanțare nasc semne de întrebare legitime. Refuzul de a își publica listele cu donatori, fie ei persoane private române sau străine, instituții UE și ale altor țări din Uniune, dar și bugetul de stat nu are nicio justificare în afara unor riscuri ca aceste liste să arate interesele cui le reprezintă, de fapt. La Senat a fost depus un nou proiect de lege care cere ca veniturile acestor ONG-uri să poată fi cunoscute de publicul larg, pe care acestea insistă că l-ar reprezenta. În mod firesc, și cheltuielile ar trebui să fie publice, acest fapt ducând la creșterea încrederii populației în aceste entități.

În beneficiul cui?

Un domeniu în care transparența și libertatea de informare au o aplicare limitată este acela al asociațiilor, fundațiilor și federațiilor. Aceste entități reprezintă persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, care au un rol important în realizarea de activități ce servesc societății, spun inițiatorii proiectului legislativ. Funcționarea corespunzătoare a acestor entități reprezintă o garanție pentru existența unei societăți democratice. ”Din păcate, structura și imaginea acestor entități private a fost de multe ori utilizată cu rea-credință în scopul obținerii de beneficii pentru persoanele ce controlează activitatea acestora”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Vulnerabilitate majoră

Actuala lipsa de transparență, cauzată de absența unei situații clare și verificabile a identității persoanelor fizice sau juridice ce finanțează, sub orice formă, aceste entități reprezintă o vulnerabilitate atât pentru România, cât și pentru UE, atrag atenția parlamentarii. Potrivit acestora, un fapt de notorietate este ca multe dintre asociațiile, fundațiile sau federațiile care activează în România au fost acuzate că primesc finanțări din partea unor persoane cu interese diferite de scopul asumat de entitățile fără scop patrimonial.

Verificări de la UE

Introducerea posibilității de a accesa aceste informații de către populație va garanta respectarea principiului transparenței și libertății de informare prin implicarea activă și directă a societății. Un prim efect al acestei obligații de raportare va fi sporirea transparenței aferentă activității acestor entități, arată inițiatorii proiectului. Un al doilea efect important va fi crearea unei situații clare cu sumele primite de la stat ori de la UE, aspect care va facilita verificările făcute de UE în lupta pentru sporirea transparenței finanțării acordate entităților private fără scop patrimonial, se mai precizează în proiect.

Totul la vedere

Proiectul de lege prevede obligativitatea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor de a întocmi o listă în care să evidențieze toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice și juridice. Lista se va depune la Ministerul Finanțelor Publice, odată cu situațiile financiare anuale, și se va publica într-o secțiune specială pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepția numelelor, se arată în proiectul de lege.

Parteneriat NAȚIONAL