ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Curtea de Conturi a depistat, în urma controalelor la Ministerul Mediului, că o instituție importantă din subordine are o gaură în buget de peste 9 miliarde de lei. Este vorba despre Administrația Fondului pentru Mediu, care a ajuns la această sumă imensă prin metoda falimentul, mai exact firme care datorau impozite și taxe acestei instituții s-au evaporat, fiind ba în insolvență, ba în faliment, ba radiate, astfel că probabilitatea de a recupera acești bani este nulă. Mai mult, Curtea de Conturi a descoperit că AFM, în multe cazuri, a încercat să recupereze creanțele când deja era prea târziu.


Din verificările efectuate la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), Curtea de Conturi a constatat că instituția are de recuperat  10.191.210.626,61 lei de la contribuabilii debitori. Din această sumă, doar 857.187.374, 87 lei (8,41%) este asociată contribuabililor activi (în funcțiune). Restul debitorilor sunt în situații de radiere și faliment-69,22% și în insolvență – 4,1%, astfel încât gradul de recuperare a acestor creanțe este redus. De asemenea, pentru 15,39% din totalul creanțelor, AFM nu a putut furniza informații privind starea contribuabililor, ceea ce limitează evaluarea corectă a recuperării acestora, se arată în raportul Curții de Conturi. Totodată, entitatea nu a înregistrat ajustări pentru deprecierea creanțelor bugetare, deși o parte semnificativă a acestora este aferentă contribuabililor aflați în faliment, insolvență, radiați sau cu stare neidentificată, iar aceste situații indică un risc ridicat de nerecuperare.

Tun după tun

Inspectorii Curții de Conturi au mai depistat prejudicierea bugetului Fondului pentru Mediu, rezultată din derularea defectuoasă a unor programe de mediu, cu cel puțin suma de 504.500 lei. Din aceasta, 20.000 lei a fost acordată ca finanțare a panourilor fotovoltaice, pentru un beneficiar care nu a respectat criteriile de eligibilitate prevăzute în ghid, iar 484.500 lei reprezintă valoarea unor creanțe neevidențiate în contabilitate, rezultate în urma monitorizării programului „Rabla” (sesiunea 2023, verificată în anul 2024).


11,5 milioane de lei, un fleac!
 
Pentru o creanță de peste 11,5 milioane de lei, AFM nu a întreprins niciun demers legal de urmărire a veniturilor care ar fi trebuit încasate de la la o firmă debitoare (sumă pentru care nu au fost calculate accesorii) înainte de intrarea în insolvență și faliment a debitorului, care a fost și radiat în 2023.


”Administrația Fondului pentru Mediu ar fi trebuit să analizeze circumstanțele care au condus la neconstituirea și neurmărirea, la valoarea certă, a drepturilor de creanță asupra debitorilor.  Ulterior, AFM avea obligația legală, potrivit Codului de Procedură Fiscală, să demareze procedura de angajare a răspunderii solidare, respectiv să întreprindă demersuri ulterioare pentru recuperarea pagubelor materiale, produse angajatorului din vina salariaților și în legătură cu munca lor, după caz. În situația de față, aceste sume provin din obligațiile fiscal-bugetare, pentru care nu s-au calculate accesorii și care nici nu au fost urmărite legal de către AFM în perioada în care erau creanțe certe, lichide și exigibile”, a precizat Curtea de Conturi.

Prejudicii majore

Potrivit raportului Curții de Conturi, bugetul Fondului pentru Mediu a mai fost prejudiciat cu o sumă de cel puțin 23.897.412 lei. Din aceasta, s-a reținut nerealizarea de venituri de 22.660.506 lei, la care se adaugă accesorii. Suma reprezintă contravaloarea unor drepturi de creanță din certificate verzi neachiziționate, care ar fi trebuit încasate de la o firmă. ”În perioada în care creanța era certă, reală și exigibilă, Administrația Fondului pentru Mediu nu a întreprins niciun demers legal de urmărire a veniturilor. Ulterior intrării contribuabilului în stări speciale (insolvență/faliment), AFM a solicitat înscrierea drepturilor de creanță la masa credală, iar cererea a fost admisă fără îndestularea creditorului. La data de 04.09.2020, contribuabilul a fost radiat, fără să se fi realizat stingerea creanței”, a mai semnalat Curtea de Conturi.