ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


De la o pedeapsă de 3 ani pentru captarea apelor de suprafață și subterane, cât prevede Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, vrea închisoare de 10 ani. Proiectul de lege al useristei demise de la Mediu, care a ”dat foc” țării, este contestat pe bună dreptate. Și asta pentru că nu stabilește în niciun fel daunele asupra stării cantitative a apelor, lăsând ușa deschisă pentru subiectivismul organelor de control, dar și pentru abuzuri. Pe de altă parte, proiectul definește captarea apelor ca fiind orice acțiune de extragere și prelevare a apei, fie că e pentru consum uman sau pentru irigații. Acest lucru include nu numai fântânile, ci și puțurile forate în curțile oamenilor.

Userista de la Mediu, dar și cei de la Administrația Națională Apele Române nu mai contenesc să dezmintă un așa-zis ”fake news” cu românii care ar putea intra în pușcărie pentru că folosesc apa din fântână. Dar hai să nu mai vorbim doar despre fântâni, ci și despre puțurile forate în curțile oamenilor. Legea Apelor 107/1996, a prevăzut încă de atunci pedepse cu închisoarea.

Astfel, potrivit actului normativ din 1996, utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri fără autorizația de gospodărire a apelor sau fără notificarea activității, după caz, cu excepția utilizării pentru consum propriu, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Deci Directiva (UE) 2024/1203 era deja transpusă. Cu toate acestea, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a decis să mai adauge o formulare ambiguă, care, de altfel, se regăsește și în Directivă: ”Captarea apelor de suprafață sau subterane, în cazul în care o astfel de faptă provoacă sau este susceptibilă să provoace daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață sau stării cantitative a corpurilor de apă subterană”.

N-a citit bine Directiva?

În Directiva (UE) 2024/1203 se arată clar că, atunci când statele membre evaluează dacă acele captări de apă au cauzat daune calității sau stării apelor trebuie să ia în considerare măsura în care este depășit pragul de reglementare, o valoare sau un alt parametru obligatoriu prevăzut în dreptul Uniunii sau în dreptul intern sau într-o autorizație emisă pentru activitatea relevantă.

 Mai exact, trebuie stabilite praguri de la care să se considere afectarea cantității de apă din subteran, ceea ce nu se regăsește în proiectul de lege de la Ministerul Mediului. Potrivit proiectului de act normativ de la minister, în sensul infracțiunii prevăzute la art. 95-1, aprecierea caracterului susceptibil al faptei de a provoca daune mediului, a caracterului semnificativ al daunelor ori al daunelor probabile, precum și a caracterului de lungă durată, ireversibil ori pe scară largă al acestora se realizează, după caz, potrivit criteriilor prevăzute la art. 98-1–98-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare. Însă, în actul normativ precizat nu se regăsește vreo detaliere a acestui aspect.

Pedepsiți exemplar

Pe de altă parte, în Directiva (UE) 2024/1203 se precizează, la pedepse pentru persoane fizice, că infracțiunea de captare a apelor de suprafață și subterane se va pedepsi cu închisoare de maximum trei ani. În fapt, formularea exactă este ”aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu maximul de cel puțin trei ani”, unde ”maxim” și ”cel puțin” se cam bat cap în cap. Când a transpus Directiva, ministrul Mediului a băgat închisoare de la 1 la 5 ani, dacă ”fapta este susceptibilă să provoace daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane”, adică se presupune că ar provoca așa ceva, și de la 2 la 7 ani dacă a provocat daune semnificative stării ecologice sau potențialului ecologic al corpurilor de apă de suprafață ori stării cantitative a corpurilor de apă subterane. Mai mult, dacă faptele au cauzat daune semnificative, pe scară largă, care sunt ireversibile sau de lungă durată, calității apelor ori unui ecosistem acvatic de dimensiuni considerabile sau cu valoare ecologică considerabilă, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

Cine fură apa?

Potrivit Legii apelor, cetățenii pot folosi liber apa din fântânile și din puțurile din curte dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă. În realitate, până acum nimeni nu a măsurat vreun debit al apei din subteran folosită de români în gospodăriile proprii. Și nici nu era prevăzută vreo sancțiune dacă îndrăzneai să bei mai multă apă decât scria în lege. În ce privește agricultorii, care foloseau apă din râuri pentru irigații, recentul scandal de la Lungulețu arată că, deși pedeapsa cu închisoarea era prevăzută în lege, nimeni nu îndrăznea să o aplice. Până acum. Ministrul Mediului se chinuie să ne explice că pedepsele acelea mari cu închisoarea sunt pentru cei care ”fură” apă în cantități indecente, deși nu s-a descoperit niciun foraj de proporții în ilegalitate. Ceea ce înseamnă că tot fermierii sunt cei vizați. Și, în curând, la câtă campanie se face pentru criza de apă, vizați vor fi și cetățenii.

România are resurse. Dar nu mai trebuie să le aibă?

Oamenii se întreabă de ce atâtea amenințări cu închisoarea și discursuri despre resursa de apă care este limitată, când în țară s-au golit, la unison, mai multe baraje, indiferent din ce motiv. Pe de altă parte, apar suspiciuni rezonabile atunci când peste țară se revarsă ploi de durată într-o lună secetoasă de fel și ni se vorbește despre cele mai scăzute cote ale Dunării. Păi unde a dispărut apa din Dunăre? Cumva în miile de baraje și lacuri de acumulare din celelalte țări cu care împărțim Dunărea?

Să citim până la capăt

În Directiva transpusă de ministrul Mediului se dau instrucțiuni clare referitoare la pedepsele care trebuie aplicate persoanelor juridice. Astfel, pentru captarea sancțiunea pentru companiile private trebuie să fie de 3% din cifra de afaceri sau o sumă ce reprezintă echivalentul a 24.000.000 euro. Am citit de câteva ori proiectul ministrului Mediului dar nu am regăsit nicicum această transpunere. Păi de ce să ia bani de la multinaționale, când poate să ne mai pună nouă niște taxe pe apă? Și, bineînțeles, să-i bage în pușcărie pe românii care îndrăznesc să consume apa.

Parteneriat NAȚIONAL