Premierul demis Ilie Bolojan a decis să investească 7 milioane de lei ca să devieze un braț al Dunării pentru a asigura funcționarea reactorului 2 de la Cernavodă. Specialiștii din Apele Române spun că soluția ar însemna doar câteva zile de producție a energiei nucleare, ceea ce înseamnă că investiția este una extrem de păguboasă. Pe de altă parte, minților luminate de la Palatul Victoria nu le-a săgetat ideea de bun simț de a redeschide termocentralele pe cărbune, că tot o dau cu starea de urgență energetică. În ce privește secarea bruscă a Dunării, lucrurile tot dubioase rămân.  

Cu un debit al Dunării de 1.600 m.c./s, Guvernul se gândește deja să instituie stare de urgență energetică. În treacăt fie spus, criza energetică l-a determinat pe premierul demis Ilie Bolojan să ne îndemne să mai scoatem aparatele din priză și să stingem lumina seara, exact cum ne spunea și Maia Sandu, deunăzi, ca să le dăm moldovenilor mai multă energie aproape moca.

Dar apropo de Republica Moldova, dacă tot suntem în criză, nu oprim și noi livrările către această țară, că tot le dăm prea multă energie, de au devenit exportatori în Ucraina. Revenind la urgența energetică, lui Bolojan i-a trăznit prin cap să devieze un braț al Dunării, ca să aibă reactorul 2 cu ce se răci, și a alocat repede suma de 7 milioane de lei pentru începerea lucrărilor. Între timp, pe la televizor, un director de la Apele Române i-a dat, discret, o scatoalcă, spunând că devierea ar prelungi funcționarea reactorului doar pentru câteva zile. Deci soluția este una nu numai ineficientă, dar și extrem de păguboasă pentru un stat care se împrumută zilnic ca să supraviețuiască.
Iar cu seceta severă

Ilie Bolojan ne spune că, în contextul manifestării unei secete hidrologice severe, regimul hidrologic al fluviului Dunărea este caracterizat de reducerea debitelor și nivelurilor apei, cu efecte asupra condițiilor hidrologice existente în sectorul Cernavodă.

”Evoluția debitelor Dunării și distribuția acestora la bifurcația Bala-Dunărea Veche prezintă o importanță deosebită pentru asigurarea nivelurilor și debitelor necesare în zona Cernavodă, în raport cu cerințele de funcționare a unităților Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Menținerea și accentuarea condițiilor hidrologice nefavorabile generează riscul indisponibilizării uneia sau mai multor unități ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, cu potențiale consecințe asupra disponibilității capacităților de producere a energiei electrice și, implicit, asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național”, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern. În primul rând, avem doar două reactoare, din care unul e oprit. Apoi, secetă severă înseamnă că, de vreo câteva zile în sfârșit nu mai plouă și nu ne mai îmbrăcăm cu haine groase din cauza temperaturilor de sub 18 grade C în luna care ar fi trebuit să fie cea mai călduroasă din an.
Mai bine stingem lumina, decât să aprindem cărbunele

Potrivit legislației impuse de Comisia Europeană, două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia, precum și un grup de la CET Govora, prevăzute inițial pentru închidere la finalul anului 2025, vor fi retrase definitiv din exploatare până în august 2026. Astfel după ce în decembrie 2025 am închis 1.045 MW pe cărbune, urmează să mai dispară alți 710 MW. Și asta în condițiile în care, în sezonul rece, cărbunele este cel care a salvat de la colaps sistemul energetic național. Despre prelungirea funcționării acestora, Guvernul nici nu a pomenit, mai ales că, în afară de panouri solare, care produc doar ziua, nu am pus nimic în loc. În ce privește planurile de importuri masive, s-ar putea să nu avem de unde să le facem și riscăm un blackout de proporții. Dar cred că s-au pregătit și pentru acest lucru și, probabil, vor închide  fabricile, că și-așa au început să se închidă singure.
2022 vs 2026

În vara anului 2022 întreaga Europă Centrală și de Vest s-a confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, iar efectele s-au simțit puternic chiar de la izvoarele Dunării, în Germania și Austria. Lipsa zăpezii din iarna precedentă în Alpi, combinată cu o primăvară extrem de uscată și valuri succesive de căldură, a făcut ca fluviul să înregistreze niveluri alarmant de mici pe tot cursul său superior și mijlociu.

În Germania (sectorul superior), Dunărea a scăzut atât de mult încât navigația comercială de marfă a fost sever restricționată sau oprită în anumite puncte critice. În Austria (sectorul alpin), topirea timpurie a ghețarilor alpini nu a putut compensa lipsa masivă de precipitații. Nivelul apei a scăzut drastic, afectat suplimentar de debitele extrem de mici ale afluenților alpini care alimentează Dunărea.Această scădere masivă a apei în amonte (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria) a funcționat ca un efect de domino. Din acest motiv, când Dunărea a ajuns la intrarea în România, la Baziaș, debitul ei era deja redus la pragul critic de sub 1.900 mc/s. În 2026, când Europa s-a confruntat cu episoade severe de inundații și cu precipitații extinse și abundente, Dunărea, la intrarea în România, a ajuns la 1.600 mc/s, iar Guvernul vorbește despre stare de urgență energetică.

Parteneriat NAȚIONAL