ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


De zeci de ani, Armata a devenit subiect de presă, provocând dispute aprinse între militari, analiști politici și militari, lideri jurnaliști, politicieni, comisii și organizații internaționale, organizații civice naționale și chiar publicul larg de cetățeni. Problema pensiilor militare de stat se acutizează și mai mult în preajma alegerilor. Ar fi o întrebare de pus: România, mai are nevoie de armată proprie sau nu?

Ce este Armata?

Armata este o forță puternic înarmată, extrem de organizată, destinată în primul rând războiului, cunoscută și colectiv ca forțe armate. De obicei este autorizată oficial și întreținută de un stat suveran, membrii săi fiind identificați de uniforma lor militară distinctă. Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii.
Ce se spune despre Armată?

Pe timpul mandatului său, premierul Petre Roman a afirmat: „nu mai avem nevoie de Armată, ne va apăra N.A.T.O.”. De mai bine de zece ani, o parte din liderii clasei politice și din liderii mass-media românească, denigrează militarii activi, în rezervă și în retragere, cu accent pe drepturile financiare, fie că este vorba de solde, fie de pensiile militare de stat, care ar fi „nesimțite” sau „speciale” sau „nemeritate”. În ultimii doisprezece ani. Guvernul și Ministerul Apărării au exercitat abuzuri repetate asupra militarilor, în nenumărate situații prin încălcarea legilor, luându-le militarilor pensionari inclusiv gradele (gradul fiind un drept de proprietate al militarului), transformându-i pe aceștia în asistenți sociali, o decădere umilitoare pentru uniforma militară. Această situație umilitoare pentru militarii Armatei s-a petrecut pe timpul mandatelor domnilor Emil Boc și Traian Băsescu.
 
Este vorba despre Legea nr. 119 din 30 iunie 2010 (și Legea 263 din 16 decembrie 2010), care prevedea: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare. Pentru ca apoi prin Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, începând cu 01.01. 2016, foști asistați sociali să devină din nou militari în rezervă, returnându-le gradele militare înapoi. Trebuie menționat faptul că la „proces”, domnul Traian Băsescu s-a prelevat de Armată, atunci când a menționat faptul că cerința de „turnător la securitate” era prevăzută ca obligație în legile și regulamentele militare, fiind de fapt o eroare grosolană. De la venirea a câtorva mii de militari N.A.T.O. în țara noastră, cei mai mulți dintre români cred cu adevărat că în caz de război, ne apără cineva, ne apără N.A.T.O. Iată ce zice „mult apreciatul” Articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord din 04.04. 1949: „Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, va sprijini partea sau părțile atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a oricărei acțiuni după cum se crede de cuviință...”.
 
Drepturi ale militarilor restrânse sau interzise

Restrângerea sau interzicerea a cel puțin zece drepturi și libertăți ale militarilor prevăzute de Constituția României:

1. Dreptul la asociere
2. Dreptul de a fi ales
3. Dreptul la libera circulație
4. Dreptul la petiționare
5. Dreptul la grevă
6. Dreptul la întruniri libere
7. Dreptul de a ocupa alte funcții, în afara celor încadrate
8. Dreptul de a fi asociat unic sau administrator
9. Dreptul la liberă inițiativă privind activitățile economice
10 Durata zilei de muncă, care nu trebuie să depășească cel mult opt ore (militarul lucrează 24/24)
11 Militarul în cazul nesubordonării, pe timp de pace, este arestat, iar pe timp de război este executat 
12 Chiar și în pensie de serviciu fiind, militarul este încă în statul de mobilizare al structurilor militare
13 Militarul depune un jurământ de apărare a țării chiar cu prețul vieții.

Contributivitatea e de vină

Dintru început trebuie precizat faptul că pensiile militare de stat nu se pot constitui altfel, decât obiectul unei legi separate, deoarece decurg din contracte de prestare a activității, (care este de 24h/24h și nu 8 ore), „chiar cu prețul vieții” și „jurământ militar” și aceste pensii nu sunt plătite din , Fondul de Asigurări Sociale, ci din bugetul SAOPSN, prin Casele Sectoriale de pensii, nefiind de competenta nici a Ministerului Muncii, nici a Ministerului de Finanțe, nici a Comisiilor de Muncă și Buget-Finanțe din Parlament, ci, exclusiv a Ministerului Apărării, coordonatorul SAOPSN și a Comisiilor de Apărare. În plus, spre deosebire de angajații civili, de stat sau privați, care dau la stat doar taxe și impozite, structurile SAOPSN returnează Bugetului de Stat, la finalul fiecărui an, cea mai mare parte a sumelor destinate Apărării, care nu au fost cheltuite. Apoi, sistemul apărării produce el însuși venituri financiare, prin vânzare de armament, de muniții, de tehnică militară, servicii, chirii, dobânzi, participări la misiuni N.A.T.O. etc., bani care se duc atât la Bugetul de Stat cât și, în cazuri de urgență, la Fondul de Rezervă al Guvernului. De asemenea, obligațiile de muncă ale angajaților civili încetează odată cu ieșirea la pensie, în timp ce obligațiile activităților specifice ale rezerviștilor continuă și după trecerea în rezervă.

Așadar, militarii plătesc din solda brut 25% CAS, procent care se duce prin Buget la Fondul de pensii civile, deoarece pensiile militare de stat se plătesc de M. Ap. N. Apoi plătesc un impozit de 10% din solda netă, care este totuși ilegal pentru că pensiile militare de stat nu ar trebui impozitate, ceea ce înseamnă, de fapt o dublă impozitare. Mai plătesc 5% din solda netă pentru pensia privată (suplimentară) confiscată prin OUG 59 din 2017. Concomitent cu aceasta, pensionarilor li s-a amputat, prin același OUG dreptul de creștere a pensiei proporțional cu creșterea soldelor cadrelor militare active, dar și de indexarea cu rata inflației. În plus, pensionarii militari mai plătesc, tot ilegal 10 % din solda netă pentru CASS, în condițiile în care Legea 80 din 1995 privind Statutul Cadrelor Militare prevede gratuitatea serviciilor medicale. Așadar, pensionarii militari plătesc contribuții peste contribuții.

Situația actuală

În prezent există un Proiect de Lege privind pensiile militare de stat, dar care este blocat pentru că nu respectă vechea cutumă a contributivității și că nu s-au redus cheltuielile cu pensiile de serviciu așa cum cere Comisia Europeană prin PNRR, dar și Banca Mondială. Reforma pensiilor este jalon în PNRR care trebuia îndeplinit de la sfârșitul anului trecut. Guvernul a obținut o amânare până în luna mai 2023. „Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivității și face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Pentru toate țintele și jaloanele incluse în PNRR există un dialog constant între autoritățile române și Comisia Europeana însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autoritățile transmit o cerere de plată”, se arată într-o precizare a Comisiei Europene. Banca Mondială a propus patru scenarii: eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu înghețarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem și reformarea pensiilor speciale. Un lucru este cert și anume că de zeci de ani, înaintea alegerilor s-a răstălmăcit și s-a tot rostogolit această problemă a pensiilor militare de stat. Până când, politicienilor? Până când, guvernanților? Până când, libelulelor? Opriți-vă și puneți punct! Armata, încotro?