După 1990, România și-a deschis larg porțile pentru investitorii străini, numai că unii au neglijat principiul afacerii corecte, "win-win”, gândindu-se doar cum să obțină cât mai mult profit, chiar dacă partenerul este în pericol. Așa s-a întâmplat și cu Canalul Bâstroe. În momentul de față, Delta Dunării, acest patrimoniu național, unic la nivel mondial, se află la o răscruce de drumuri. În 1991, Delta Dunării era declarată rezervație naturală, aflată în patrimoniul mondial UNESCO. Delta românească este cea mai frumoasă dintre puținele „delte”, la nivel mondial.

De ce?

De ce oare aflăm despre afacerile ilegale săvârșite de către autoritățile statale și anumiți politicieni, numai după mult timp de la săvârșirea acestora? Politicienii sunt oare votați și plătiți din banii publici pentru a sluji interesele României și ale cetățenilor români? Serviciile oare sunt plătite din bani publici pentru a-i spiona pe bieții români? Iată câteva întrebări retorice la care ar trebui să reflectăm cu toții.

 Un exemplu concludent este cel al așa-zisei „revoluții române din 1989”, despre care, acum, după 33 de ani, cercetătorii istorici ne spun că de fapt în primele 48 sau 72 de ore, nu a fost decât o lovitură de stat militară și care apoi s-a transformat într-o mișcare de mase. Așa s-a întâmplat și cu Roșia Montană și cu multe altele...

Tărâmul din povești

În calitate de român și de dobrogean, crescut cu peștele deltei, pot afirma faptul că Delta Dunării este o bogăție naturală, un dar de la Dumnezeu, un tărâm de poveste al vieții, al frumuseții și al diversității naturii. Din păcate, „raiul păsărilor și al animalelor din deltă” este explorat și exploatat însă mai degrabă de străini. Delta Dunării se întinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupă 2,5 la sută din suprafața României și este a treia în Europa, ca dimensiune, după Volga și Kuban. Este una din cele mai mari zone umede din lume. Ca habitat al păsărilor de apă, în Deltă se găsesc 30 de tipuri de ecosisteme și cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pe străini îi fascinează satele izolate, viața oamenilor, care este aceeași de sute de ani, frumusețea rustică și liniștea tulburată doar de păsări. Mai nou, liniștea Deltei Dunării este perturbată de proiectul Canalului Bâstroe. Directorul Institutului Național „Delta Dunării" atrage atenția că amenajarea Canalului Bâstroe poate afecta pădurea seculară Letea, colonia de pelicani de lângă Periprava și, nu numai.

Nimic nu este întâmplător!

Povestea Canalului Bâstroe este mult mai complicată și mai veche. Intenția Ucrainei de a construi un canal navigabil pe Dunăre datează din anul 2001, când primele lucrări la canal au atras și primele proteste din partea organizațiilor ecologiste internaționale. La Ismail, SUA își construiește cel mai mare FOB (bază înaintată) din Europa. Deci povestea, este post factum. Toata lumea a știut dar când finanțatorul mondial dispune, totul se execută fără comentarii. Nimic nu este întâmplător! Pe de o parte, Fondul Mondial pentru Natură, Birdlife International și Wetlands International s-au opus în nenumărate rânduri proiectului, susținând că lărgirea canalului va reduce cantitatea de apă potabilă a României, iar poluarea va crește, punând în pericol speciile existente din deltă. Organizațiilor neguvernamentale și ecologiste care au protestat față de această decizie a guvernului, de la Kiev li s-au alăturat atât state precum Germania, SUA cât și Consiliul Europei, Uniunea Europeană. Pe de altă parte, autoritățile statale române nu au întreprins nimic pentru oprirea acestui proiect catastrofal pentru Delta Dunării, ba din contră, „șeful statului” mai așteaptă încă notificările științifice ale specialiștilor... Pe lângă beneficiile așteptate de partea ucraineană, aceasta are la rândul ei de suferit de pe urma acestui proiect, canalul micșorând delta ucraineană cu 5.600 de hectare.

Opriți jaful!

În prezent, se știe că unele porțiuni ale canalului au adâncimea de 7m, iar alte porțiuni din canal ating adâncimi chiar de 8m și că lucrările de adâncirea canalului sunt în plină desfășurare. În afară de faptul că acest proiect profitabil va permite ca navele ucrainene de pe fluviu să poată avea acces la Marea Neagră fără să mai folosească canalul românesc Sulina, ducând la economisirea unor sume uriașe cheltuite în prezent la tranzitarea canalului românesc, pentru statul român, pentru Delta Dunării și pentru locuitorii zonei distrugerile sunt ireversibile și va constitui o mare povară și un mare jaf în ceea ce privește poluarea mediului.