ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



România riscă să piardă banii din PNRR pentru că nu se va putea încadra în deficitul de 4,4% din PIB, însă ajutoarele pentru Ucraina și, în mică parte, pentru Republica Moldova au însumat 3,5% din PIB. Încercarea premierului Marcel Ciolacu de a negocia o acceptare a creșterii deficitului pe motivul că peste 10 miliarde de lei s-au cheltuit pentru ucraineni s-a soldat cu un refuz sec din partea Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene. 

Problema încadrării în deficitul de 4,4% din PIB a devenit atât de stringentă, încât Guvernul a fost nevoit să ia măsuri drastice împotriva populației și a mediului de afaceri, că la multinaționale intervenția a fost mai blândă. Culmea este că, dacă cele peste 10 miliarde de lei date ucrainenilor ar fi rămas în bugetul de stat, România se putea încadra lejer în acest deficit.

Încercând să ceară permisiunea pentru majorarea acestui deficit, Marcel Ciolacu, premierul României, s-a lovit de un refuz sec din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care nici nu a vrut să audă de așa ceva. ”Ținta de deficit de 4.4% nu poate fi atinsă din cauza eforturilor pe care România le-a făcut pentru susținerea Ucrainei, aflată în război direct cu Rusia, și a Republicii Moldova, supusă unui război hybrid. Din estimările făcute de România, ajutorul pentru Ucraina și Republica Moldova depășește 3,5% din PIB, iar după estimările Comisiei se încadrează la 1,5%, neintroducând asumarea României pentru creșterea bugetului pentru apărare de la 2% la 2,5%”, a declarat Marcel Ciolacu, după vizita de la Bruxelles. Acesta a mai arătat că România se mai confruntă și cu influențe negative la asigurări și la dobânzi pentru împrumuturi, România fiind considerată o țară cu risc ridicat, dat fiind că avem cea mai lungă graniță cu Ucraina. ”Am găsit o flexibilitate și o înțelegere a contextului întreg, atât la președinta Comisiei, la președintele Consiliului cât și la președinta Parlamentului European, urmând ca o decizie să fie luată până la sfârșitul anului”, a mai precizat Marcel Ciolacu.

Nu s-a obținut nimic

Comisia Europeană poate să penalizeze statul membru care nu se încadrează în deficit, susține europarlamentarul Maria Grapini. Aceasta ne spune că premierul Marcel Ciolacu s-a dus la Comisia Europeană să spună că ajutoarele pentru Ucraina grevează bugetul și că ar trebui ca acestea să se scadă din deficit, dar nu s-a obținut nimic, pentru că au refuzat să accepte.

”A fost propunerea noastră, a eurodeputaților. Noi am solicitat Comisiei Europene, într-o scrisoare, că, dacă suntem țara de graniță care a făcut eforturile cele mai mari pentru Ucraina, să ne scadă din deficit ajutorul pe care îl dăm Ucrainei, că vorbim de miliarde de lei. Și acum noi încă plătim cazare pentru ucraineni și ce le mai dăm. Deci corect ar fi fost, într-adevăr, să ne scadă din deficit ceea ce nu s-a făcut pe cheltuieli pentru România, ci pentru o țară pe care Uniunea Europeană vrea să o susținem. Eu, în locul Guvernului, aș fi sistat ajutoarele pentru ucraineni. Trebuie un pic să lucrăm și în forță, dacă mereu suntem puși la colț. Eu o să mai ridic o dată această problemă, la plenara de la Strasbourg, în plen, când va fi comisarul pe buget sau poate vine și președinta Ursula von der Leyen, deși ea nu prea stă, că vine la început și apoi pleacă. Am să le spun că, dacă s-a decis să sprijinim Ucraina, atunci statele membre care dau ajutoare, nu numai România, să se scadă din deficit banii care merg în acea direcție. Dacă s-ar scădea sumele date ucrainenilor, ne-am putea încadra în deficitul asumat”, ne-a declarat europarlamentarul Maria Grapini.

Fondurile nu se pot suspenda?

Pe de altă parte, europarlamentarul Corina Crețu susține că nu ar exista pericolul suspendării banilor europeni.

”Prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Șansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, așa cum se vehiculează”, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu.