ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În majoritatea țărilor europene cu o situație economică precară, având un nivel de trai scăzut, există tendința electoratului de a se orienta spre partidele suveraniste etichetate drept extremiste. Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung atribuie partidelor, într-o analiză acribică, termenul de „iluminator” ((irrlichtend), cu sensul figurativ „amăgitor”, dar și de „iluminist”, mai puțin utilizat în vorbirea curentă.

Actualul „partid de extremă dreaptă”, fost național-conservator (2013), Alternativă pentru Germania, câștigă treptat teren în campania electorală din landurile germane; aceasta în detrimentul partidelor de guvernământ, CDU/CSU (Creștin democrați și sociali), aflate în alianță cu SPD (Social democrați).

Principalul perdant este Partidul Uniunii Creștin Democrate, condus de cancelarul Friedrich Merz cu o prestație slabă (critici venite chiar din propriile rânduri). Ultimele sondaje de opinie postează decalajul AFD-ului până la 8%.

Cât mai rezistă Merz în funcție, rămâne cu semn de întrebare; oricum coboară vertiginos pe curba descendentă fiind cotat ca „cel mai slab cancelar german din toate timpurile” (doar 20% din populație îl mai susține). Unii analiști sunt convinși că, eșecul politicianului a fost determinat de absența din sfera politică (aproape 4 legislaturi ținut pe tușă datorită cancelarului Angela Merkel), timp în care a pierdut contactul cu problemele capitale ale Germaniei.

Ministrul Sănătății Carsten Linnemann (CDU) consideră că, rămânerea lui Merz în funcție se va solda cu plecarea din partid a cel puțin 50.000 de membrii!

Pe de altă parte, cotidianul FAZ încearcă să găsească circumstanțe atenuante în favoarea cursului politic al cancelarului, titrând: „Merz zeigt die Führung” („Merz își arată autoritatea”). Cancelarul nu cedează, încercând cu disperare să readucă Germania, în contextul noii ordini internaționale, „la locul de frunte din trecut”; deocamdată, prioritar, se înarmează renovând infrastructura „marodă” (șubredă) pentru a rezista la un transport greu militar. Închiderea unor autostrăzi de mare circulație creează noi ambuteiaje într-o țară europeană de tranziție. În politica externă cancelarul războinic a hotărât să mențină cât va fi nevoie ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei: „O capitulare a Ucrainei nu intră în discuție, ar fi o capitulare a noastră a tuturor” („das wäre eine Kapitulation von uns allem”)!

Cu toate pierderile economice înregistrate în ultima perioadă, Merz își continuă cu hotărâre cursul politic. În relația cu China, trasează o nouă direcție de obstrucționare a intrării produselor ieftine chinezești pe piața europeană. Împreună cu președintele Franței Emanuel Macron, face un apel la Comisia Europeană să dezvolte „arme politice comerciale de apărare ” („handelspolitische Verteidigungswaffen”) împotriva Chinei.

Pe lângă pierderea masivă a locurilor de muncă din industrie, dependența Germaniei în raport cu China crește simțitor, afectând chiar „securitatea politică într-o măsură inacceptabilă” (FAZ).

Însemnătatea pieței chinezești pentru Germania este evidentă, dar defavorizarea firmelor germane în China poate merge până la stoparea exportului cu „pământuri rare”, elemente chimice (ex. lantanide) cu proprietăți electromagnetice, utilizate la tehnologii de vârf; monopolul fiind deținut de China, care nu e dispusă să facă, sub nici o formă, vreo concesie americanilor în acest sens.

Nici în relațiile comerciale cu americanii, Germania nu-și mai poate impune punctul de vedere. În urma amenințărilor lansate de președintele SUA, Donald Trump, privind ridicarea taxelor vamale, o serie de uzine, care produc automobile în Germania se închid; la recomandarea lui Trump își mută producția în America.

Concernul Volkswagen renunță la patru fabrici, ceea ce înseamnă 50.000 locuri de muncă. Audi, care aparține VW-ului AG, va construi în SUA începând cu anul 2027 o uzină cu o producție anuală de 200.000 automobile, investiție pe termen lung, anunțul făcându-l chiar directorul companiei în cadrul campaniei electorale a președintelui american.

Publicația FAZ este de părere că, critica referitoare la ajutorul financiar și militar, costisitor, acordat Ucrainei se întețește, Merz încearcă să-și consolideze capitalul intern prin politica externă.

Eșecul politicii de înarmare rezultă și din anunțul cancelarului: „Germania va putea să ajungă de abia în trei ani la o dotare corespunzătoare a armamentului pentru a putea face față unui presupus atac rusesc”.

Iar în privința ajutorului financiar acordat Ucrainei în războiul cu Rusia, există un proverb german potrivit: „Wie gewonnen, so zerronnen” („Cum s-a câștigat, așa s-a risipit”)...

Gelu Al. Tudor pentru ActiveNews, Frankfurt am Main