Mi-e tare greu să-mi explic de ce liberalii l-au numit pe Daniel David ministru al Educației cînd erau destule semne că prietenul SRI-ului, ajuns rector la UBB, este unul dintre cei mai cumpliți progresiști și români definiți de „cancel culture”.

Era suficient să răsfoiască din cartea de clinician prin spitale din SUA intitulată „Psihologia poporului român” pentru a înțelege că omul este greu de integrat în proiecte de țară și că este blocat într-o comparație între psihologia clinică a americanului și cea a românului.

Egolatru fiind, înțelege destul de puțin din ce înseamnă societatea românească și, plin de sine, nu-i prea pasă. El este cel care se recomandă între cei mai citați oameni științifici din lume, deși, după numărul mare de apariții pe net, mai ales după ce a fost desemnat ministru, trebuie să fi urcat încă zece locuri între cei mai citați prin univers.

De ce se ocupa Daniel David în 2024, cînd Universitatea Babeș-Bolyai tocmai zbura din Topul Shanghai, cel care include primele 1000 de universități din lume?

Iată, așadar, la ce muncea dînsul alături de colegi! Perfecționa „Ghidul pentru egalitatea de gen” (modificat) al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, aprobat de prof. univ. dr. Daniel David în 27-05 2024. Puteți citi în Partea a II, art 12:

”Implementarea de sesiuni de formare și campanii pentru conștientizarea importanței egalității de gen, identificarea și combaterea distorsiunilor cognitive în privința egalității de gen pentru angajații, managementul și studenții universității

(1) Distorsiunile sau biasurile cognitive în privința egalității de gen se referă la judecăți sau decizii realizate pe baza convingerilor și experiențelor proprii în favoarea unui gen. Distorsiunile de gen pot influența decizii academice legate de angajare, oferirea de oportunități diferite în funcție de gen sau promovarea reprezentanților unui gen în defavoarea celuilalt. Aceste biasuri pot fi explicite sau implicite (ex. stereotipuri, prejudecăți). Atunci când sunt explicite, acestea sunt recunoscute și pot fi verbalizate de către persoană. Biasurile de gen sunt implicite atunci când persoana nu este conștientă de existența acestora, însă deciziile și acțiunile persoanei sunt influențate de ele.

(2) Campaniile de conștientizare se referă la acțiuni de natură să ofere informații și instrumente pentru

identificarea și combaterea biasurilor de gen și a implicării lor în comportamente relaționate cu egalitatea de gen.

(3) Formarea pentru combaterea distorsiunilor în privința egalității de gen se referă la transmiterea către angajați, management și/sau studenți a unor cunoștințe declarative și procedurale legate de modul în care biasurile de gen pot fi identificate și corectate. Dimensiuni legate de combaterea biasurilor de gen pot fi introduse și în conținuturile unor discipline de specialitate relevante, pentru a-i ajuta pe studenți să le conștientizeze și corecteze. În acest scop, Universitatea Babeș-Bolyai propune următoarele acțiuni pentru conștientizarea importanței egalității de gen, identificarea și corectarea acestor biasuri pentru angajații, managementul și studenții universității:

a) implementarea unor campanii de conștientizare privind importanța egalității de gen și a efectelor biasurilor de gen asupra deciziilor academice;

b) oferirea accesului pentru angajații, managementul și studenții universității la instrumente de natură să māsoare și să sprijine identificarea și conștientizarea biasurilor de gen și a efectelor lor;

c) implementarea unor sesiuni de formare față în față și/sau online (ex. e-learning) pentru combaterea și corectarea biasurilor de gen și a efectelor acestora asupra deciziilor și comportamentelor relaționate cu egalitatea de gen;

d) integrarea dimensiunilor de gen în cadrul conținuturilor disciplinelor relevante, pentru a-i sprijini pe studenți să conștientizeze biasurile și inegalitățile de gen și să le corecteze.

(4) Progresul privind implementarea sesiunilor de formare și a campaniilor pentru conștientizarea importanței egalității de gen, identificarea și combaterea distorsiunilor cognitive în privința egalității de gen pentru angajații, managementul și studenții universității va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:

a) Accesul la informații privind importanța egalității de gen și a efectelor biasurilor de gen asupra deciziilor academice (de ex. imaginea masculină a cercetătorului, managerului etc) pentru angajații, managementul și studenții universității;

b) Accesul la instrumente de natură să măsoare și să contribuie la conștientizarea biasurilor în privința egalității de gen în cazul angajaților, al managementului și al studenților universității;

c) Accesul la informații și formare de natură să combată biasurile de gen și să susțină egalitatea de gen pentru angajații, managementul și studenții universității”

Textul este lung, prețios, contorsionat și plin de inutilități. Un fel de fă-te că susții ceva la modă și reglementezi. Perlele acestea de gîndire și morală sunt și opera nevestei sale, Oana David, ridicată, în prima săptămînă de mandat, din doctoranda profesorului la gradul de conferențiar universitar, apoi la cel de profesor. Într-un timp record, cît soțul a fost rector, familia a atins și egalitatea de gen, inclusiv la titluri, rămînînd doar rectorul ajuns ministru s-o propulseze și ministresă la Muncă sau la Cultură, pe unde se lipesc de obicei habarnistele din politică.

Cine este mama inovațiilor? Doamna David este expert în coaching. Așa se prezintă. Și pe propriile sale merite a ajuns directorul Clinicii Universitare Babes Bolyai PsyTech, și directorul Data Lab, precum și director al International Coaching Institute. Om de știință specializat în „intervențiile psihologice bazate pe tehnologie”. O găsiți pe net, cu program de consultații cu tot.

„ Dr. Oana David este doctor în psihologie, psiholog clinician și psihoterapeut principal, supervizor, atestat de către Colegiul Psihologilor din România, Albert Ellis Institute și British Psychological Society. În prezent este conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie și director al Institutului Internațional de Coaching din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Oana David a acumulat experienta in domeniul coachingului atat ca si specialist in resurse umane, ca si coach, consultant si trainer pentru multe corporații multi-naționale și predă cursurile de coaching cognitiv-comportamental in cadrul masteratelor Departamentului. Este președinte fondator al International Association of Cognitive-Behavioral Coaching, prima organizație de profil la nivel internațional si este membru in cadrul boardului Centrului de cercetare al International Society of Coaching Psychology UK. A adus contribuții importante la dezvoltarea domeniului coaching-ului cognitiv-comportamental pe baza articole de specialitate publicate in reviste internaționale, a primei conferințe organizate in domeniu si a cărții editate împreună cu prof. Michael Bernard, Coaching for Rational Living, publicata recent la editura Springer”.

Cei doi savanți au și operă științifică în comun. Împreună au produs excepționala carte intitulată „Tratat de Intervenții Parentale Validate Științific” (Editura Polirom,2024).

Credeți că pe ei îi interesează Istoria și Geografia României? Oricum se îndoiesc de părerile celorlalți. „Mă îndoiesc că o să fim capabili să avem pe scară largă opinii educate. Un om emancipat vrea să aibă opinii. Educația noastră arată prost. Fiindcă arată prost, opiniile nu sunt educate. Fiindcă nu sunt educate, creează o mulțime de probleme. Problemele afectează fundamentul democrației”,( Daniel David)

Rectorul psiholog clinician de la marginea patului ajuns ministrul nostru de la Educație crede că ne descrie perfect cînd spune:

– „Când ești în fază de emancipare, începi să crezi că părerea ta devine cunoaștere”.

Și continuă programul său progresist, cancel culture, wokeist, învățat pe de rost în SUA, fără să înțeleagă că acolo este aruncat la coș, iar aici românii își doresc cu totul altceva.

Ministrul progresist cu față de indian, adus de liberali să măture ce-au lăsat în urma lor Klaus Iohannis și Ligia Deca, se arată a fi și mai nepotrivit pentru Educație. El chiar se află în situația în care ne descria pe noi, mult mai valabillă pentru el.

-„În fază de emancipare, începi să crezi că părerea ta devine cunoaștere”.

Cotidianul