Mărunțișuri, vechituri, legume – fructe și, din ce în ce mai rar, animale mici și mai mari. Și, cam o dată pe an, la sfîrșit de noiembrie și început de decembrie se  ține cel mai mare tîrg de porci din Muntenia și, poate, din toată țara. Bucureștenii și gospodarii din Bărăgan năvălesc exact pe locurile în care Mihai Viteazu i-a învins pe turci. Exact acolo se ține cea mai mare tîrguială a sfîrșitului de toamnă. Tîrgoveții se înghesuie să cumpere porci de sacrificat în buza sărbătorilor de iarnă. De dimineață, aproape pe întuneric, cu transpirații aburinde la gura fiecăruia, se negociază  zgomotos, cu banii în mînă, cu mașinile și căruțele la așteptare, într-un guițat continuu și, din cînd în cînd, cu aerul sfîșiat de un grohăit adînc și dureros. Dimineața tîrgului de porci de la Călugăreni are o anume duritate, chiar un soi de cruzime, mai ales că procedura impusă de progresiștii româno-europeni pretinde asomare, nu junghiere. De altfel, tîrgul porcilor de la Călugăreni este interzis prin nu știu ce ordin. Și, cu toate acestea, se ține încă de pe vremea în care comunismul nu ajunsese pe la noi și probabil că se va ține pe ulițe și pe cotloane și după ce democrația va introduce carnea artificială.

Tensiunea tîrgului  de porci de la Călugăreni seamănă mult cu tîrguiala parlamentarilor pentru moțiunea de cenzură. Cine, cît dă pe unul?

 

 

Integral la CotidianulHD