Am rămas în urmă și chiar dator cu un subiect care cere o clarificare. Subiectul în cauză s-a născut și din două neînțelegeri.

Întîi de toate, prima a fost provocată de apariția unui articol semnat de academicianul și artistul Eugen Mihăescu, intitulat „Șocul unei imagini”. Din rațiuni redacționale, textul pomenit a fost programat în Cotidianul mai tîrziu cu cîteva ore, timp în care, dintr-o întîrziere necesară, el a fost publicat și în altă parte (la ActiveNews - n.n.). Paragraful de mai jos, însoțit de o fotografie, a stîrnit un enorm scandal pe seama apariției sale în altă publicație.

Jandarmeria a dat repede un comunicat care a negat  veridicitatea  imaginii, catalogînd-o drept un fake-news, iar ciracii puterii au bolmojit  tot felul de verzi și albastre despre articol, ajungînd  pînă la Academia Română.

Reproduc mai întîi pasajul acuzator din tableta marelui artist Eugen Mihăescu.

”Drapelul României este pentru mine o icoană! Imaginea tânărului jandarm călcând în picioare Tricolorul, punându-și bocancii pe aurul drapelului, pentru care atâția români s-au jertfit de-a lungul secolelor, este imaginea timpurilor detestabile pe care am ajuns să le trăim. Și asta în timp ce Stegarul Dac zace în pușcărie și toate apelurile pentru eliberarea sa se izbesc de zidul indiferenței guvernanților.

Astăzi oamenii au ieșit în stradă pentru Libertate, Dreptate și Demnitate națională. Iar Jandarmeria a ajuns să calce în picioare stindardul pe care au depus un jurământ!” 

Cum a reacționat Jandarmeria Română?

„Semnalăm existența unor informații prin care se încearcă manipularea publicului și inocularea unor sentimente împotriva jandarmilor. Astfel, este prezentată o fotografie, extrasă dintr-un clip video, special pentru a lăsa impresia că un jandarm calcă intenționat drapelul național al României. În acest scop, sunt create și mesaje text si audio care să susțină acest narativ.

Subliniem faptul că aceste postări sunt tentative de manipulare, iar realitatea este că jandarmul nu a călcat intenționat pe drapel, ci a ridicat drapelul în urma unei busculade produse de anumiți protestatari.

Reiterăm apelul nostru către jurnaliști și cetățeni să nu se lase manipulați și să nu sprijine tentativele de manipulare”. Etc.

Trebuie să precizez că întîrzierea publicării în Cotidianul n-a venit întîmplător. L-am  căutat pe domnul Eugen Mihăescu pentru a ne lămuri în legătură cu  veridicitatea fotografiei. La puțină vreme, Domnia sa ne-a expediat imaginile de film din care provenea secvența cu pricina. Toate încercările noastre de a descoperi semnele unei contrafaceri au eșuat, drept pentru care  am și publicat textul cu pricina, inclusiv pasajele incriminate de Jandarmeria Romana.

Era  vorba despre o filmare greu de contestat, făcută în timpul unor incidente  la o demonstrație recentă, presărată cu accente de  violență. Luat de valul confruntării, un jandarm a fost filmat în timp ce calcă pe steagul tricolor fără să facă nici un semn că înțelege sau că  gestul s-a produs accidental sau cu totul întîmplător, că realizează  sau că ar fi făcut-o sau nu cu intenție.

În iureșul  confruntării, faptul s-a produs și nu a fost contrafăcut pe calculator. Eugen Mihăescu l-a  observat și i-a dat o încărcătură  simbolică și profund  patriotică, ridicînd imaginea la rangul de simbol al lipsei de respect pentru valorile românești.

Și avea  dreptate să o facă.

De-a lungul anilor, istoria României a fost plină de  gesturi, propoziții  și fapte mult mai grave decît  accidentala imagine pe care Jandarmeria  și Academia o consideră un fake dușmănos și destabilizator. Fake de ce? Pe ce bază? A venit  soldatul în cauză să își exprime regretul? A trimis o scrisoare de scuze sau Jandarmeria Româna deține aparate de citit gînduri și intenții?

De ce și cum s-a trezit Jandarmeria Română rățoind fraza artistului? Minte, cumva? Exagerează? Contraface realitatea? Recitiți cu atenție:

„Imaginea tânărului jandarm călcând în picioare Tricolorul, punându-și bocancii pe aurul drapelului, pentru care atâția români s-au jertfit de-a lungul secolelor, este imaginea timpurilor detestabile pe care am ajuns să le trăim”

Este vorba de o metaforă sau de o infracțiune de presă? Recitiți și  formularea Jandarmeriei: „Subliniem faptul că aceste postări sunt tentative de manipulare, iar realitatea este că jandarmul nu a călcat intenționat pe drapel, ci a ridicat drapelul în urma unei busculade produse de anumiți protestatari”. 

Din păcate, nu se vede și cînd îl ridică. Și, atunci, cum stăm? Jandarmeria poate să o nege categoric sau o mermelește în stil propriu? Ba felul în care s-a purtat cu Stegarul demonstrațiilor o califică și o descalifică.

Dacă ar fi fost vorba doar de atît, mai că aș fi înțeles. Dar recitirea cu tîlc și ca fake news a imaginii comentată de Eugen Mihăescu a produs alte ecouri surprinzătoare.

Cum a reacționat Academia Română 

Am citit în Adevărul de a treia zi și îngrijorarea  Academiei Romane, formulată (oricum, semnată) de Ioan Aurel Pop:

„Academia Română a luat act cu îngrijorare de recentele afirmații publice ale domnului Eugen Mihăescu, actualmente membru de onoare al Academiei, care denigrează autoritatea unor importante instituții ale statului român precum Președinția, conducerea Guvernului, Jandarmeria. Considerăm absolut inacceptabile acuzele nefondate, rezultate din speculații personale lipsite de dovezi. Acestea nu fac decât să inducă și să întrețină în spațiul public o atmosferă de suspiciune și de neîncredere, deosebit de păguboasă pentru stabilitatea instituțiilor statului și pentru pacea și coeziunea socială”.

Hărnicuță la apărat Jandarmeria și alte instituții ale statului (mai ales unele), HotNews  l-a sunat și pe președintele Academiei Romane, Ioan Aurel Pop, de la care a reținut, pe lîngă plîngerea  din Comunicat, și o concluzie:

 „Dl. Eugen Mihăescu este membru al Academiei Române, dar nu este academician. Conform legii, exclusiv membrii titulari au dreptul să poarte titlul de academician”.

Într-un  anume fel, delimitarea academicianului Ioan Aurel Pop i se potrivește mai degrabă lui însuși. Propagandistul patriot plimbat prin nenumărate dregătorii care nu parcurge temeinic arhivele nu este neapărat un istoric important, chiar dacă a fost votat și președinte al Academiei Române.

COTIDIANUL

NOTA REDACȚIEI: Publicam acest material de ziua maestrului Eugen Mihăescu, la împlinirea a 88 de ani, urându-i La Mulți Ani din toată inima și adăugând o precizare importantă pentru conțopiștii Academiei Române (și nu numai): Membrul de Onoare al Academiei Române este nu numai academician ci el este deasupra simplilor academicieni, care pot fi istorici minori sau slugi perfecte ale sistemului. Ei, membrii de Onoare, sunt, așa cum le spune însuși titlul, cei care dau onoare Academiei. Din câte se vede, și singurii.