Saptamânalul „Newsweek” relatează că, adresându-se în Congres președintelui Camerei, democrata Nancy Pelosi, Cawthorn a spus in termeni abrazivi:

 

„Doamnă Președintă, fiii și fiicele Americii nu sunt soldați de infanterie pentru ineptul despot geriatric al partidului dumneavoastră (...) „Nu sunt pioni de consum care trebuie trimiși la pofta unui idiot, aruncați cu nepăsare în jurul lumii, în peșteri părăsite de Dumnezeu și cutii de nisip însângerate. Sunt americani, care merita onoare și demnitate. Singurul salut din partea lor pe care Joe Biden îl merită implică un singur deget", a mai spus Cawthorn.

 

El a mai afirmat că „sângele american nu este moneda lumii” și s-a referit la moartea a 13 militari americani într-un atentat sinucigaș cu bombă la Kabul, pe 26 august 2021, în timpul retragerii din Afganistan. Republicanul a continuat: „Drumul către securitatea națională americană nu stă în intervenționismul internațional american”. Reproducem în continuare articolul din publicația „The American Conservative”, (CV).

Președintele Joe Biden a decis să trimită 3.000 de soldați americani în Europa de Est, măsură care se adăugă la temerile de război pe fondul concentrării de trupe rusești de-a lungul granițelor cu Ucraina. 

Mișcarea președintelui a fost anunțată de reprezentanți ai politicii externe din ambele partide, iar cei care se concentrează pe prevenirea războiului cu Rusia pentru o țară nesemnificativă pentru interesele SUA sunt acoperiți cu acuzații de răspândire a dezinformării rusești. Criticii spun că desfășurarea de trupe decisă de președinte nu oferă niciun avantaj strategic Statelor Unite, dar crește inutil tensiunile.

Miercuri, administrația Biden a anunțat că aproximativ 1.000 de militari americani vor fi mutați de la bazele din Germania în România, care împarte granița cu Ucraina, pentru a consolida prezența americană preexistentă acolo. Decizia lui Biden de a desfășura trupe, pe care a sugerat-o săptămâna trecută fără a oferi o cronologie clară, a venit la recomandarea secretarului Apărării, Lloyd Austin. Săptămâna trecută, Austin a negociat desfășurarea de trupe cu Ministerul Apărării Naționale din România.

Alți 2.000 de militari vor fi dislocați din SUA în Europa în zilele următoare, majoritatea în Polonia, inclusiv o parte din Divizia 82 Airborne. Alții, inclusiv membri ai Corpului 18 Aeropurtat, vor fi trimiși în Germania, cu misiunea de a organiza un punct comun de forță operativă.

Kirby a spus că această desfășurare a trupelor „nu este permanentă” și că „nu vor lupta în Ucraina. Ei vor menține apărarea solidă a aliaților noștri NATO.”

Cei 3.000 de soldați care vor fi repoziționați în Europa se alătură celor 8.500 de militari puși în „alertă sporită” luna trecută pentru a ajuta NATO în cazul în care tensiunile vor continua să crească în Ucraina.

Statele Unite conduc într-adevăr o mare parte din răspunsul NATO și al Europei de Vest la consolidarea granițelor Ucrainei, deși acești parteneri transatlantici nu au putut să prezinte un front unit ca răspuns la acțiunile Rusiei. Franța, urmând exemplul Americii, a decis și ea să desfășoare forțe în România sub comanda NATO. Kirby a mulțumit, de asemenea, Spaniei, Danemarcei, Țărilor de Jos și Regatului Unit pentru că și-au oferit propriile trupe pentru a întări frontul din estul îndepărtat al NATO. 

Desfășurarea forțelor americane și aliate în Polonia și România extinde efectiv misiunea „Enhanced Forward Presence” a NATO, care a adus trupele mai aproape de ceea ce Rusia numește „ străinătatea imediată” din 2017, în mod predominant în Polonia și statele baltice. 

În prezent, operațiunile NATO din România, parte a Tailored Forward Presence (operațiunea geamănă a Enhanced Forward Presence) care a poziționat unități de reacție rapidă pe frontul de sud-est al NATO, includ un cartier general pentru operațiuni de trupe terestre la Craiova, precum și Centrul de excelență pentru informații umane din Oradea, Cartierul General Sud-Est al Diviziei Multinaționale din București și sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore de la Baza Aeriană Deveselu.

Președintele are apărătorii previzibili în cadrul Congresului de la Washington. Senatorul Richard Blumenthal (D-Connecticut) a sugerat că SUA ar trebui să facă mai mult decât să desfășoare doar câteva mii de soldați în Europa. „Sancțiunile economice ar trebui să înceapă chiar acum, iar transportul aerian militar cu provizii care merg in zonă ar trebui să fie intensificat și extins”, a susținut Blumenthal. „Deci cred că ar trebui luate imediat acțiuni mult mai robuste și mai agresive.”

Acțiunile lui Biden împotriva Rusiei au găsit sprijin și din partea unui grup bipartizan de senatori care lucrează în prezent la un pachet de sancțiuni care urmează să fie impuse dacă Rusia ar invada Ucraina. Grupul este condus de senatorul Bob Menendez (D-New Jersey), care prezidează Comisia de Relații Externe a Senatului. Potrivit senatorului John Cornyn (R-Texas), grupul de opt senatori care lucrează la pachet a realizat un acord cuprinzător, dar continuă să pună la punct detaliile.

Senatorul Lindsey Graham (R-Carolina de Sud) a exprimat sprijinul său față de decizia lui Biden de a desfășura trupe americane: „Susțin întru totul decizia Administrației Biden de a trimite mai multe trupe americane pentru a-și sprijini aliații NATO în fața agresiunii ruse. Este imperativ ca NATO să întâlnească momentul și să fim ferm împotriva eforturilor lui Putin de a diviza Alianța”.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a răspuns că dezaprobarea lui Hawley cu privire la desfășurarea trupelor decisă de Biden ar putea fi atribuită „digerării dezinformării ruse și repetă punctele de vedere rusești” de la „liderii propagandiști ruși”.

O astfel de sugestie este ridicolă. O invazie pe scară largă a Ucrainei de către Rusia pare să fie în afara discuției, ca să nu mai vorbim despre o mișcare în România sau Polonia. Rusia este foarte conștientă de constrângerile cu care s-ar confrunta dacă ar invada teritoriul ucrainean, fapt dovedit de numărul de trupe staționate în prezent la granița cu Ucraina. Pur și simplu nu sunt suficiente pentru a prelua controlul asupra întregii Ucraine. Chiar dacă Rusia ar încerca să treacă dincolo de zonele de est, probabil că s-ar găsi blocată în regiunile de vest ale Ucrainei, unde nu are perspective reale de a instala o guvernare adecvată.