Miscarea literelor din Romania, atat cat mai este si cat mai este cunoscuta ea, prezinta un focar de benefica virulenta si inimitabila originalitate. Se numeste Institutul-Biblioteca Romana de la Freiburg. Si, in mod nemeritat, nu prea e cunoscuta in tara, iar autoritatile de la Bucuresti o cam ignora.

Chiar daca acest punct fierbinte al vietii noastre literare este de o originalitate adesea tulburatoare. Ea se constituie intr-o constanta si valoroasa ei contributie la mostenirea noastra spirituala, dar numai daca productia autorilor romani de pretutindeni ajunge sa fie recuperata, pusa in circuit si asimilata in patrimoniul literar national si daca e integrata in corpusul literaturii romane.

Si totusi, la a 70-a aniversare a Bibliotecii, "sarbatorirea ei n-a avut parte de vreun zambet binevoitor al oficialitatilor din Romania”, cum glumeste amar directorul acestor institutii, scriitorul Mihai Neagu Basarab.

Exceptia fenomenului literar romanesc de la Freiburg si performanta sa este volumul impunator al contributiilor sale anuale, materializat in "Buletinul Bibliotecii Romane. Studii si documente romanesti”. Alcatuit in fiecare an, mereu in sute si sute de pagini. (Cel mai recent Buletin numara aproape o mie de file.)

In asezamantul cultural de la Freiburg lucreaza un colectiv puternic si bine sudat (si asudat), caci personalul Institutului si Bibliotecii este nici mai mult nici mai putin decat cel care se cuvine:directorul Mihai Neagu Basarab. Si atat.

Buletinele fac o lucrare unica: ele consemneaza si pun in fata publicului larg (sau nu prea) realitatea complexa, framantata, controversata si practice necunoscuta in tara realitatea unei alte Romanii, Romania de peste hotarele ei, a romanilor exilati sau stabiliti in strainatate din felurite motive. Si, cu precadere, activitatea si productia lor literara. Intalnim in cuprinsul Buletinului texte inedite ale unor autori de inalt nivel, dar aproape nestiuti in tara, unii dintre ei nici macar ca nume si prenume.

O lume definita de o pregnanta originalitate care multumita Buletinului si biobibliografului ei eminent, Mihai Neagu Basarab, va fi salvata de uitare.

Cateva exemple, la intamplare, din cel mai recent Buletin: istoricul si diplomatul Aurel Decei, ziaristul si scriitorul Theodor Cazaban, scriitorul si criticul literar si de arta Al. Busuioceanu, scriitorul si istoricul de arta Pavel Chihaia, istoricul Matei Cazacu.

Iar Bijuteria Coroanei sunt tripleta de aur Eliade, Ionescu, Cioran, urmati de alte nume, mai mult sau mai putin vestite in tara.

"Se poate scrie o istorie a literaturii romane astazi, facand abstractie de literatura exilului anticomunist din ultima jumatate de secol?”, se intreba istoricul literar Nicolae Florescu.

Nu, nu se poate, raspunde peste timp, prin munca sa de benedictin Mihai Neagu Basarab.

Literatura celor aflati departe de sau indepartati de tara este parte organica a literaturii romane si este de datoria noastra sa o integram in patrimoniul national. Ceea ce repede crescatorii dar efemerii puternici ai zilei nu prea stiu sau n-au chemare sa stie.