ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Ucrainenii au în sfârșit, din nou, un stat al lor. Dar sunt un popor – sau o populație – fară noroc.

De ce oare? Din cauza altora? Din cauza lor?

Nu au o țară, sau mai drept spus o patrie, dar unii dintre ei și-ar dori-o. Iar când au izbutit să-și înjghebeze una, constructul n-a durat.

Nu au reușit, de secole, să-și limpezească încrengătura de sânge cu rușii. Sunt ei o altă țară, un alt popor sau "o altă Rusie”? Sunt un alt popor decât rușii sau doar o ramură a rușilor ce vorbește un dialect, un grai al ei, asemenea graiurilor moldovenilor, oltenilor, ardelenilor, care sunt și rămân tot români.

Gogol, pe care îl numesc cel mai mare scriitor ucrainean, a scris în rusește. Bulgakov a fost rus sau ucrainean?

Cu niciun popor sau stat din vecinătate n-au reușit ucrainenii să întemeieze o prietenie statornică și de încredere. Familiile ruso-ucrainene sunt… un adevărat popor. Mai apropiați par a le fi și polonezii, care le-au influențat puternic și limba, dar dacă acești vecinii vor doar să-i asimileze și să-i absoarbă?

Cu neamurile cu care conviețuiesc de secole sunt mai degrabă învrăjbiți, îi urăsc și autoritățile îi oprimă.

Coeziunea și identitatea națională, religia, nu sunt îndeajuns de puternice pentru a-i uni într-o națiune viguroasă, unitară. Deși se vor, în mod firesc, națiune.

S-ar zice că ar fi neam năpăstuit, blestemat (de cine, de Dumnezeu sau de diavol?).

Și acum s-a prăvălit peste ei o mare, fatală, existențială nenorocire: războiul cu Rusia.

Nu și-au făcut-o ei, cu mâna lor. Nu cred că ei și-au dorit război cu Moscova. Mai degrabă au fost ațâțați și împinși de la spate, dinafară.

Și li s-a făgăduit ajutor până vor reuși să se desprindă și chiar rupe tranșant de ruși. Chiar daca au legături istorice și familiale cu rușii, legături cu rădăcini adânci în trecut, de la începuturile istoriei lor comune, istoria slavilor de Răsărit.

Dar se pare tot mai mult că nu se pot despărți intru totul de Rusia, sunt legați organic.

Nu e momentul potrivit să căutam cine și cu ce este de vină.

Dar tragedia e mare. Au primit munți de armament și de bani, dar degeaba. Degeaba? Mai rău, mai dureros. Au primit arme și bani fara numar, dar nu pentru a se elibera cumva, ci pentru a se autodistruge, pentru a muri în război și a-și face din ținuturile natale sau primite un tărâm de nelocuit.

Acum Ucraina se împânzește de hecatombe, cimitire și Cernobaluri, fie ele nucleare sau nenucleare. Armamentul care li s-a dat cu dărnicie este unul sinucigaș.

Ucraina este exemplul, poate unic, din istoria omenirii de națiune și stat imposibile. Aș vrea să mă înșel. Dar oricum, deocamdată, este un experiment istoric neizbutit, dureros și tragic. Repet: aș dori, ne-am dori să ne înșelăm.

Noi, românii, ne-am dori la Răsărit un vecin bun, cu care să conlucram și să ne întrajutorăm spre binele și al lor, și al nostru. Încă nu se poate, după cum se vede.

Președintele lor vremelnic îi mână dezinvolt la moarte cu discursuri cinice și iresponsabile. Iar ei îl ascultă, căci cred în palavrele lui sinistre de comediant malefic, care împroașcă insanități și față de cei cu care se bate, și împotriva celor care îl ajută în misiunea lui (cine i-o fi dat-o, se cam știe) de a-i mâna la pieire, ca pe o gloată docilă.

Să-i trimiți la moarte sigură pe cei care te-au ales în fruntea lor să-i cârmuiești, să le distrugi bunurile și țara, să primejduiești pacea vecinilor si a lumii, parcă e prea mult.

Ucraina, trezește-te, judecă înțelepțește și salvează-te, pentru Dumnezeu!

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews