Astăzi se împlinesc 24 de ani de când, la propunerea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist și cu alegerea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Ambrozie a fost ales Episcop Vicar Patriarhal cu titulatura "Sinaitul”.

De-a lungul timpului, de când sunt prezent în viața bisericii dar și prin prisma activității de jurnalist independent, am întâlnit mai multe categorii de oameni și slujitori ai bisericii. Într-adevăr, anumite experiențe au lăsat de dorit dar alte trăiri sunt chiar de menționat și nu spre laudă, nu spre mândrie, ci doar spre mărturisire. Acești oameni merită să fie știuți așa cum sunt ei de fapt.

Cum l-am cunoscut pe preasfințitului părinte Ambrozie, episcopul Giurgiului?

Pe preasfințitul părinte Ambrozie l-am cunoscut personal la hirotonia întru diacon a colegului meu de redacție, astăzi preotul Silviu-Constantin Nedelcu. Încă de când a intrat pe poarta voievodalei Mănăstiri Comana, preasfințitul părinte Ambrozie a binecuvântat credincioșii care l-au întâmpinat, fără grabă și cu multă atenție față de fiecare. Așteptând și eu rândul meu, mi-a zis "Bine ați venit domnule Cornelius" și m-a binecuvântat. Trăind emoțiile slujbei, nu am putut să nu remarc faptul că slujba s-a săvârșit cu o naturalețe incredibilă. Poate știți sau poate nu, dar atunci când vine un ierarh la slujbă de obicei este o oarecare tensiune, mai ales pe personalul din cadrul bisericii. Să fie totul aranjat, să fie bine, să nu greșească cineva ceva anume și așa mai departe. Aici nici vorbă de așa ceva. A fost o slujbă cât se poate de deosebită, cu liniștea și solemnitatea caracteristică slujbei. La finalul Sfintei Liturghii preasfințitul părinte a vorbit despre Silviu si despre familia minunată a acestuia și a oferit în dar ghiozdane și rechizite școlare pentru cei doi copii minunați pe care îi are familia Nedelcu. Acest lucru este un alt fapt care m-a impresionat. Urmărind de-a lungul timpului predicile preasfințitului, am observat că ține foarte aproape de familia clericului, nu doar de cleric. Mereu are ceva de oferit, semn că nu adună pentru sine, ci dăruiește din toată inima celor din jurul preasfințitiei sale. Este adesea vizitat nu doar de clerici, ci și de familiile acestora, nefiind deranjat nici măcar de prezența copiilor care de multe ori sunt mai energici. Ba chiar dimpotrivă, copiii se simt chiar în largul lor atunci când sunt în prezența preasfințitului, semn că preasfinția sa face parte din familie și sunt convins că nu doar fizic, ci și cu rugăciunea.

Așa se face că preasfințitului părinte Ambrozie, deși este monah înainte de toate, vorbește și promovează atât de frumos valorile familiei. De aceea și la predică a vorbit despre valoarea familiei tradiționale și despre cât de important este să luptăm pentru ea.

Nu pot decât să dau slavă lui Dumnezeu că mai avem astfel de ierarhi care sunt atât de apropiați de oameni și de atât de .... omenești din punctul de vedere al simplității, care nu iau postura de mândrie folosind funcția pe care o dețin.  Este mare lucru să ai un ierarh de la care poți primi o vorbă bună, o rezolvare a problemelor și mai ales un ierarh care să te susțină și să îți aprecieze atât de mult familia.

Cu siguranță aș avea și mai multe de spus dar cu siguranță voi mai avea de trăit și alte trăiri deosebite. Toate acestea nu le-am spus spre lauda sau spre mândria unui slujitor al bisericii, ci dimpotrivă, așa după cum deja mă cunoașteți (sau mă veți cunoaște, pentru cei care nu mă știu), întotdeauna am spus, spun și voi spune ceea ce simt. Întotdeauna voi scrie adevărul și numai adevărul, nefiind omul care să promoveze vreun fel de marketing sau imagine. Toate acestea le-am trăit și nu pot decât să îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru aceste trăiri.

Rog pe Bunul Dumnezeu să dăruiască multă sănătate preasfințitului părinte Ambrozie, episcopul Giurgiului, cuvânt cu putere multă, să îl dăruiască sfintelor Sale Biserici în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în zile, drept învățând cuvântul adevărului Său.

Întru multi ani, Preasfințite Părinte!