ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Omul creat de Dumnezeu a fost liber până în momentul în care a devenit rob al păcatului. Vă dați seama? Omului nu i-a plăcut liber și prin căderea în păcat s-a făcut rob. De atunci prin firea noastră omenească nu căutăm libertatea, ci nu știm ce să facem ca să ne înrobim și mai mult. Dacă ați citit până aici, vă spun că de aici înainte sunteți liberi să treceți la următoarea postare sau să mai poposiți puțin.
 
Bine, acum cineva îmi poate spune "Păi stai că omul a fost liber la început dar nu Dumnezeu i-a spus omului că nu are voie să mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului?" Ba da. Dumnezeu i-a spus lui Adam că nu are voie să mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului dar doar i-a spus. Dumnezeu nu a pus gard cu sârmă ghimpată, nu a pus vreo cușcă în jurul pomului, nu a săpat gropi capcană. Dumnezeu tocmai că i-a lăsat omului libertatea de a alege iar omul a ales. A ales robia. Robia păcatului.
 
De-a lungul istoriei au fost multe robii pe diferite motive, fie etnice, religioase, de culoare sau politice. Secolul 21 se dorea a fi un secol în care tot omul trăiește liber, gândește liber, grăiește liber. S-au făcut fel și fel de drepturi și legi. A venit un moment în care toate aceste drepturi și legi au devenit istorie. Oamenii sus puși pun presiune pe cetățeni ca să facă un act medical doar dragul de a deține un certificat verde. Toți au spus la început " Actul medical este liber, voluntar și gratuit". Apoi au văzut că oamenii nu prea se mișcă din loc. Conducătorii au recurs la câteva restricții. Nici așa nu a funcționat. Ok. Au spus: "Actul medical încă rămâne voluntar și gratuit" dar nu mai intrați în centre comerciale, nu mai plecați în vacanțe, nu mai intrați în centrele culturale".
 
Acum că a venit vorba de distracțiile lumești, omul a început să facă coadă la acul medical. Păi da.....nu mai plecăm în concediu?? Dacă până în anul 2020, omul era foarte reticent când venea vorba de medicamente noi, abia ieșite pe piață, iată că acum se aruncă cu capul înainte fără să își pună prea multe întrebări. Și culmea, dacă pacientul citea rubrica reacții adverse din prospect, iată că din 2020 a uitat de această rubrică. Normal, acum se spun vorbe frumoase, se fac campanii clădite pe strategii de manipulare. Te fac să te simți erou. Mai că îți dau un costum de supererou și tu spui "Am salvat lumea". A mai fost un Om care nu a făcut nici o campanie strategică, nu a folosit cuvinte cheie din strategie, nu a manipulat pe nimeni. Ce avea acest Om de oferit? Cheile Împărăției Cerurilor. Dumnezeu vrea Raiul plin de oameni dar vedeți dumneavoastră, El nu vine cu biciul, nu vine cu restricții bazate pe teamă, frică și constrângere. El spune simplu, sincer și curat: "Cine vrea să vină după Mine...". Și acest Om, Fiul lui Dumnezeu, a deschis Raiul pe care culmea, omul l-a închis. Dar noi nu înțelegem asta în ziua de astăzi. Noi avem impresia că vom trăi veșnic, avem impresia că dacă ne unim forțele cu oamenii politici, vom salva lumea. Dar ce interesant.... până mai ieri îi scuipam pe acești oameni politici.
 
Acum avem încredere în ei. Dar atenție, în toată această furtună am scăpat din vedere un aspect: o hârtie a devenit mai importantă decât un act medical. Acum nu se mai vorbește despre boală, virus. Acum se vorbește și se dorește un document: certificatul verde. Acest certificat a fost pus mai presus de acul cu ser. Acest document a devenit mai important și decât cartea de identitate. Poți să îți uiți cartea de identitate acasă dar dacă nu ai certificatul verde, vai....jale și dezastru. Dacă nu ai acest certificat nu poți circula pe stradă după o anumită oră, nu poți intra în centrele comerciale, nu poți intra în centrele culturale, mai nou oamenii politici se zbat precum dracul când dă de tămâie, ca să impună certificatul și la locul de muncă. Și omul se simte liber dacă are acest certificat. Știți, acest aspect îmi deschide imaginația. Îmi imaginez doi oameni: unul îmbrăcat modest, simplu și unul îmbrăcat bine, luxos. Cel din urmă îi spune cetățeanului ascultător: "Poartă acest bolovan legat de piciorul tău și vei fi liber". Cam așa și în ziua de astăzi. Vă dați seama că oamenii nu recurg la un act medical din convingere, ci doar pentru că nu mai au acces la diferite .... normalități? Și da, oamenii mor în spitale.
 
Da, sunt oameni bolnavi care nu mai primesc tratament pentru bolile de care sufereau pentru că tratamentul covidache este mai prioritar, spun medicii. Oameni bolnavi de cancer sunt dați la o parte pentru că acum coviduț este mai important. Dar nu ne mai gândim că un om bolnav are nevoie de tratament adecvat pentru bolile de care suferă pentru că altfel poate muri. Dacă un pacient suferă de diabet și întrerupe tratamentul, acest gest îi poate fi fatal. În mod normal dacă l-ar întrerupe de bună voie, medicul i-ar spune "Păi așa îți trebuie dacă nu te ții de tratament" dar în cazul în care tratamentul este întrerupt chiar de către medici, ce ar mai fi de spus? Oamenii mureau și înainte. Dintr-o dată nu se mai raportează numărul infecțiilor nosocomiale, nu se mai declară decese din cauza diabetului, din cauza cancerului sau din cauza altor boli. Dar bineînțeles, cum ai putea să manipulezi populația, dacă nu îi expui un scenariu macabru.

Societatea din ziua de astăzi este mai dezbinată, mai dezumanizată, mai insensibilă, mai incapabilă de a găsi soluții, nu constrângeri. Este foarte interesant că acum se tot militează pentru obligativitatea certificatului și nu se caută soluții pentru cei care nu fac un act medical. Anul trecut s-a tot vorbit despre "Work from home" (Lucrul de acasă) dar acum se vorbește într-un proiect de lege doar de suspendarea sau încetarea contractului de muncă. De ce nu se gândesc la soluții? De ce nu se mai vorbește despre "Păstrează distanța" , "Poartă mască", "Spălați-vă pe mâini cât mai des"? Acum se vorbește despre o hârtie. O hârtie ce pare a fi mai salvatoare decât un act medical în sine. Și totuși, de ce nu am libertatea de a alege ceea ce consider că este bine pentru corpul meu? Pentru că unii spun "Corpul tău îmi pune în pericol viața" . Dar dacă ai păstra distanța, dacă ai purta mască, cum ai putea să iei un virus? Da, sună frumos că dacă faci acest act medical, poți salva lumea dar oare chiar așa? La început totul pare frumos și se spune "Dar doar o dată" și apoi "Mai trebuie o dată", până când "Trebuie și a treia oară" pentru că "Este necesar a patra oară", ca să ajungi la "Dacă nu o faci a cincea oară, îți anulăm tot". Sunt oameni cu care vorbesc și îmi spun după actul medical "Mă simt rău.". Dacă se ajunge la acest "Mă simt rău" deja este prea târziu. Dar ce mai contează? Ai făcut actul medical, ai salvat lumea. Nu au murit ceilalți dar poți muri tu. "Ești eroul nostru." - ar spune autoritățile. Un erou nu tocmai liber. De ce? "Omul s-a nascut liber si este pretutindeni în lanțuri." - Jean Jacques Rousseau

Și totuși, oare omului îi place mai mult robia? Este adevărat că în istoria poporului român au existat și oameni legați în lanțuri, care s-au simțit mai liberi decât cei din libertate. Acest lucru se întâmpla pentru că nu L-au scos pe Dumnezeu din sufletul lor. Dar într-o societate care caută cu disperare să Îl scoată pe Dumnezeu din mijlocul ei, într-o societate care a închis ușile bisericilor de bună voie, se mai poate vorbi de libertate prin credință? Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă la iubire și când îți iubești aproapele, ești liber. "Căci voi, fraților, ați fost chemați la libertate; numai să nu folosiți libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiți unul altuia prin iubire. Căci toată Legea se cuprinde într-un singur cuvânt, în acesta: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți" - Sfântul Apostol Pavel.

Vreți să vedeți adevărul? Rugați-vă. Deschideți ochii. Închideți televizoarele. Rugați-vă. Vreți să fiți liberi?

"Dacă veți rămâne în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei; Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi." Ioan 8, 31-32.