Uniunea Creștin-Democrată din Germania vrea să renunțe la cuvântul „Creștin” din motive de „diversitate”.

Formațiunea aflată la putere timp de 16 ani consecutiv în Germania, până la ultimele alegeri, crede că termenul „Creștin” îi îndepărtează pe cei de alte confesiuni.

De aceea, din motive de „diversitate demografică” vrea să renunțe la el.

Temerea partidului care a făcut istorie sub conducerea lui Konrad Adenauer și Helmut Kohl se bazează, chipurile, pe scăderea în sondaje a popularității Bisericii Catolice.

Pe de altă parte, în ultimii ani, în special din vara lui 2015 încoace, CDU, sub conducerea Angelei Merkel, a deschis frontierele Germaniei pentru milioane de imigranți, majoritatea islamici.

O asemenea schimbare de titulatură la partidul din care Merkel tocmai s-a retras nu ar fi o premieră în Europa: ea se încadrează  într-un curent anti-creștin mai larg și mai profund, care macină însăși fundația civilizației occidentale.

Partidul Creștin-Democrat din Elveția s-a reintitulat (nu „rebotezat”, ferească-ne Constituția!) „Die Mitte” (Centrul).

În plus, de ani buni asistăm la o permanentă alunecare spre stânga a întregului spectru politic european, astfel încât ceea ce era considerată „Dreapta tradițională” (precum CDU) asumă acum doctrine vădit marxiste.

ReMix News relatează:

„Dacă CDU (german) va face această modificare, ea va reprezenta pentru mulți încă un pas spre stânga al unui partid care a devenit tot mai puțin conservator și care chiar a atacat partide, cum ar fi Fidesz din Ungaria, pentru că pretinde să fie apărătorul credinței creștine în Europa.”

Pe lângă Fidesz, o țintă similară de atac pentru CDU a fost și PiS, partidul conservator catolic aflat la guvernare în Polonia.

Nu doar cuvântul „Creștin” îi deranjează pe foștii conservatori revopsiți azi în roșu, ci și orice evocă ideea de Suveranitate Națională. Începând chiar cu numele țării lor.

Astfel, membrii Partidului Verde german își detestă atât de mult patria, încât 300 dintre ei au formulat o cerere pentru renunțarea la cuvântul „Germania” din titulatura oficială.

În 2004, ideea ca în viitoarea Constituție a Uniunii Europene să se menționeze bazele creștine ale acestei construcții politice a fost respinsă categoric, în ciuda eforturilor Papei Ioan Paul al II-lea. 

În august 2016, Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron și premierul de atunci al Italiei, Matteo Renzi, s-au întâlnit pe insula Ventotene și au adus un pios omagiu la mormântul politicianului comunist Altiero Spinelli. 

Bizara acțiune se dorea Semn și Simbol al unui Nou Început pentru UE, după Brexit.

În 2018, cu ocazia bicentenarului nașterii lui Karl Marx, președintele Comisiei Europene de atunci, Jean-Claude Juncker, a participat la dezvelirea unei statui gigant a autorului „Manifestului Partidului Comunist”.

Juncker a fost premier al Luxemburgului din partea Partidului Creștin Social al Poporului din această țară.

În iunie 2020, în localitatea germană Gelsenkirchen, a fost dezvelită o statuie a lui Vladimir Ilici Lenin.

În ultimele zile, în România, a avut loc un atac concertat al intelectualilor de stânga la adresa religiei naționale.

Alina Mungiu-Pippidi:

„Nu o exista vreo legătură între lipsa de educație și prostia care au devenit identitare la națiunea noastră ortodoxă și morțile de COVID?... Ca om de știință vă spun că șansele ca să fie o întâmplare ca în topul morții planetare să conducă țările ortodoxe sunt minime.”

Cristian Pârvulescu (referindu-se la AUR):

„De data aceasta, avem un recurs direct la tezele legiunii, pentru că e vorba în primul rând de ortodoxism. Acest ortodoxism, care este o formă de misticism de-a dreptul anticreștină, dar care e prezentat în haine creștine, este folosit politic și în Rusia, România, Republica Moldova...”
 
  Peștele de la cap se împute. Lumea de la cap se îndrăcește. Poate ar trebui tăiat capul...

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews